Între Josh McDowell si Marius Cruceru
Sãptãmâna care tocmai se încheie a fost una de excepþie. Bineînþeles, sãrind peste faptul cã laptopul mi-a creeat mari probleme ºi se pare cã trebuie sã-l trimit la “garanþie”, ceea ce mã va limita extrem de mult în perioada imediat urmãtoare, în rest am avut parte de multe lucruri pozitive.
Am fost la Sovata, pentru întâlnirea echipei BIG Creaþie, cât ºi pentru Conferinþa Beyond Belief a lui Josh McDowell. Dincolo de interacþiunea cu cei din BIG, un ‘highlight’ l-a constituit apropierea de Josh. Chiar din prima seara când ne-am intersectat la cinã, Josh m-a uimit prin felul lui simplu de a fi ºi prin faptul cã nu s-a sfiit sã treacã pe la masa fiecãruia ºi sã dea mâna cu toþi, însoþind fiecare strângere de mânã cu câteva vorbe sau întrebãri, asta deºi eram acolo vreo 25-30 de oameni. A doua zi a venit o orã în mijlocul nostru pentru a ne da un ‘preview’ la conferinþã, prilej cu care l-am întrebat dacã acceptã sã facã o pozã cu barba mea… Dupã cum vedeþi, rãspunsul lui a fost afirmativ!
Beyond Belief a fost realmente Beyond Expectations! În orice caz nu cred cã cineva dintre cei care a venit la conferinþã a anticipat un asemenea impact. Mai ales cei care sunt pãrinþi cu siguranþã cã au fost puternic impactaþi de informaþia prezentatã ºi de modelul oferit de Josh.
Pe drumul spre casã, aflat în maºinã cu doi amici din Galaþi, în timp ce încercam sã dorm un pic, aud ca prin vis pe unul dintre ei, spunând cã a doua zi seara, la biserica lui va predica Marius Cruceru. Instantaneu mi-a trecut somnul ºi, dupã ce am aflat detaliile mi-am schimbat imediat programul duminical. Ca urmare, instalat ‘incognito’ într-un rând din spatele sãlii, asta dacã amicul meu a respectat solicitarea mea la discreþie :-) am ascultat predica cât ºi câteva cântece interpretate de acesta.
O primã concluzie a fost cã în versiune live, amicul Pãtrãþos nu pare a-ºi merita porecla, având o prezenþã agreabilã, care nu aduce mai deloc cu deja celebrul stil ce s-a impus blogosferei româneºti. A fost o experienþã interesantã sã facem cunoºtinþã ºi chiar sã ne îmbrãþiºãm (de pozã n-am fost pregãtit de data asta…) deºi datoritã contextului nu am putut petrece împreunã mai mult de douã-trei minute.
Citește și Baptiștii din România: Pionierii
Draga Mihai,
ºi eu mã bucur cã ne-am cunoscut personal…
ai vãzut ºi tu cã “poneros” nu este chiar aºa de rãu ºi negru pe cît se pare….
“ºi ne izbãveºte pe noi de cel rãu… ” ….adicã eu însumi… :)
Nu, prietenul tãu nu te-a trãdat. N-am ºtiut cã eºti în salã pînã la sfîrºit cînd tu mi-ai spus cine eºti.
De departe nu vãd bine din cauza unei probleme la ochi…
Apostolul Pavel a avut probleme cu ochii… ºi nici eu nu mã simt prea bine :)
M-am bucurat sã îþi cunosc familia, de asemenea.
Dumnezeu cu tine!
Draga Marius,
Cred cã în ceasul în care vom ajunge în cer vom fi extrem de ºocati cât de imaculaþi ºi stralucitori vor fi multi dintre cei pe care noi ii vedeam gri pânã atunci! Faptul ca realizam asemenea lucruri ºi în ziua de azi, chiar referitor la unele persoane cu care ne-am contrat puternic, nu este decât un supliment fericit al existentei noastre, care-i dã un farmec aparte. Poate ca e mai greu de crezut dar am anticipat din prima clipa ca asa va fi. Asa ca nu-mi pare rau ca mi-ai schimbat planurile duminicale :-)
Îmi pare rau sa aud de problema ta la ochi… am si eu una similara din cauza miopiei… dar cei miopi au în compensare alte posibilitati de a ‘citi’ pe cineva.
Domnul fie cu tine, de asemenea!
PS1 Între noi fie vorba, nici eu nu cred ca e în regula sa ne tragem de bracinari cu Dumnezeu, deºi n-aº fi nici adeptul unei atitudini situate constant în cealaltã extremã. Probabil cã de la situaþie la situaþie, El este Tata, Prieten, Frate, Mântuitor, Sfãtuitor, Mângâietor, Domn Atotputernic, Învãþãtor, etc. Probabil cã ar trebui un echilibru în raportare, fãrã a o pironi neapãrat într-o poziþie.
PS2 Data viitoare ‘musai’ punem ºi de o pozã, ce zici?
draga Mihai,
nu cred cã este cazul meu. Dacã voi ajunge acolo, cei mai mulþi se vor mira cum de sînt acolo… ºi eu mã voi mira.
Da, este drept, cu cît vedem mai puþin lumea cu atît vedem mai mult ceea ce trebuie.
Nu, ceea ce am spus eu duminicã a fost o încercare de a contrabalansa cu prea marele prieteºug pe care îl avem faþã de Dumnezeu împãratul… Este deopotrivã, dragoste ºi dreptate, dar nu numai dragoste… Dumnezeu este ªI …. ªI… ªI…. ªI….. NICI…. NICI…. NICI…. NICI
ca sã Îl definim ºi catafatic ºi apofatic..
Nu ºtiu, de asta îmi pun poze vechi pe blog… ca sã nu mã ia lumea pe stradã… “Bã, tu eºti ãla? Pãtrãþosu?”… aºa cã mã ascund pe cît “poci” …
La poze sînt rezervat, ºi cu familia la fel, cã stric peisajul… :)
Ah, am uitat sã îþi spun… trebuie sã te aºtepþi la persecuþii :)
unii vor zice… “uite, l-a vrãjit ºi pe ãsta… l-a dus cu pluta”…. :)
Îmi pare rãu ºi îmi cer scuze în avans….
Am aflat de la Marius de blogul tau, nu te vizitasem niciodata…deci e bine ca a fost la Galati si ca a trecut prin Cluj! :)
Draga Marius,
Degeaba te ascunzi, cã te gãseºte omul ºi la Galaþi… dacã vrea!
Legat de persecuþii… mã faci sã zâmbesc. Nu ºtiu cine ar mai fi tentat de aºa ceva. ªi-au dat seama mulþi cã n-are rost sã-ºi mai rãceascã gura.
ªi, adicã n-am înþeles… dacã ne-am cunoscut ºi chiar ne-am îmbrãþiºat (apãi dacã nici la Sfânta Bisericã omul nu are dreptul sã facã aºa ceva fãrã a se teme de represalii… unde ajungem?) asta presupune cã ne-am dat cu pluta unul pe celãlalt? Dacã ne întâlnim vreodatã la o cafea se va interpreta cã jucãm scena “Remeº vs.Mureºan”? Ai milã Doamne!
Eu încã sper în normalitate ºi în dreptul de a respecta ºi aprecia fãrã fãþãrnicie chiar ºi pe cei cu care te contrezi în anumite momente. Ar fi grotesc sã ajungem a ne evita, strecurându-ne unul pe lângã celãlalt.
Ciprian,
Bun venit pe aici.
Pãi îmi imaginam cã drumul de la Oradea la Galaþi trece prin Cluj, dar nu am intuit ºi alte conotaþii :-)
Draga Mihai,
Am eu pe cineva în minte care minte cã suferã cã nu mã suferã ….
Da, ºi eu sper în normalitate, ºi în “permisiunea” pe care ne-o putem acorda de a gîndi diferit, de a avea dezbateri ºi nu dezbãtãi, de a avea polemici civilizate ºi nu încãierãri pipotoase ºi epitetoase…
poate cã asta este un început de drum.. cine ºtie…
Dragi frati, nu uitati ca nu orice persecutie se ia in calcul. Daca cineva e persectutat pentru ca improasca cu noroi pe blog alte persoane atunci isi merita palmele. Persecutia reala nu vine ca un raspuns la lovituri violente, ci dimpotriva, ferice de cei blanzi. Degeaba scriu unii carti despre Predica de pe Munte, daca nu o traiesc. Si inca ceva, daca nu e crestinesc sa porti cravata, de ce sa porti mustata?
Nu stiu exact unde bati :-) dar ma duce gandul ca unii isi dau jos cravata pe blog ca sa nu mai fie nevoiti sa se poarte ca niste domni :)
Mihai, ai scris-o mai bine decat se putea spune! Unora le place sa devina niste luptatori mascati cand se afla in fata monitorului (si se ascund in spatele calculatorului), insa cand sunt in viata reala vor sa para cu totul altceva. In orice caz, luptele ‘online’ care au loc intre ‘mari pastori’ evanghelici sunt o rusine si o degradare a marturiei noastre ca si crestini autentici. Pentru ca, sa nu uitam, marturia noastra publica include si partea online… (!)
Lucian, ai si tu dreptatea ta, vorba judecatorului evreu :) Ma surprinde ca ideea cu marturia publica care trebuie musai sa includa si partea online pe care o aduci in discutie tocmai mi-a spus-o cineva la telefon, un prieten venerabil pe care il respect foarte mult.