Facebook
uncategorized

Ce asteptari ai cu privire la Craciun?

Crãciunul este cea mai frumoasã sãrbãtoare a creºtinilor. Este atât de frumoasã încât a fost confiscatã de lume ºi secularizatã peste mãsurã. Dacã scoþi nasul afarã, zilele acestea, vezi cã parcã toþi au intrat în febra pregãtirilor de Crãciun. Cu toate acestea, se pare cã majoritatea oamenilor manifestã aºteptãri care nu au nimic a face cu esenþa magicã a sãrbãtorii.

Poate cã în aceste zile pline de aranjamente febrile, n-ar fi rãu sã ne oprim puþin pentru un moment de introspecþie, încercând a identifica aºteptãrile noastre primordiale vis-a-vis de Crãciun.

Aºteptãm poate cadouri? Deja e o chestie rãsuflatã. Cum am mai scris deja, englezii cheltuie anual peste 4 miliarde de euro pe cadouri de Crãciun nedorite. Unele ajung la gunoi, altele sunt pãstrate pentru a fi oferite mai departe anul urmãtor, pe când cele mai scumpe sunt valorificate prin licitaþii online.

Aºteptãm sã mâncãm bine? Sarmale, cârnãciori, caltaboº? Anticipãm momente pline de distracþie? Ne place tradiþia? Ne plac colindele, colacii, podoabele, precum ºi toate celelalte accesorii?

Ca ºi creºtini avem partea noastrã de responsabilitate pentru aceastã confiscare comercialã a celei mai iubite sãrbãtori a creºtinãtãþii. Probabil cã am încetat sã manifestãm aºteptãri potrivite cu spiritul sãrbãtorii ºi, de aceea, se întâmplã ceea ce se întâmplã. Ne scuzãm cu dificultãþile pe care le întâmpinãm, dãm vina pe bisericã, pe pastor, pe salariul mic de la buget sau de la patron, pe starea de sãnãtate, pe vârsta înaintatã sau prea fragedã, pe lipsa unei slujbe sau pe dificultatea celei pe care o avem, pe nivelul de educaþie, pe încãlzirea globalã ºi pe alte motive de circumstanþã pe care nu le mai enumãr aici. De fapt însã, adevãrata problemã este în noi.

Relatarea biblicã a naºterii lui Isus ne oferã o lecþie de viaþã pe care cei mai mulþi nu dorim sã ne-o însuºim. Dar este cert cã binecuvântarea întâlnirii cu Fiul lui Dumnezeu au avut-o doar cei care au manifestat aºteptãri potrivite.

Pãstorii din câmpia Betleemului erau niºte oameni simpli. Stãteau de veghe, în post, când ceva deosebit s-a întâmplat. Mã îndoiesc cã aceºti oameni au fost martori ai evenimentului în mod pur ºi simplu accidental. Deºi Biblia nu precizeazã nimic, eu nu cred cã ei erau preocupaþi de vreun Becali al vremurilor acelea, nu pierdeau vremea jucând zare sau bârfind femeile din sat… Dimpotrivã, îmi închipui cã erau preocupaþi de soarta mizerabilã a poporului Israel, de decãderea lui spiritualã, ba chiar probabil cã tânjeau dupã o schimbare radicalã… ºi, în mod miraculos, tocmai lor li s-a arãtat îngerul Domnului.

Am scris într-un post anterior despre Brian May, componentul formaþiei Queen… chitaristul cu doctorat în astrofizicã. Cercetãrile lui nu l-au condus spre descoperirea unui Creator al universului. Când pleci de la premiza cã oricum Dumnezeu nu existã, greu sã Îl mai vezi în univers pe Creatorul lui. La naºterea lui Isus, niºte “astrofizicieni” ai vremii au cercetat bolta cereascã, undeva într-un exotic Rãsãrit pe unde-ºi duceau veacul ºi au descoperit o stea cu semnificaþie de revelaþie. Aveau aºteptarea sã întâlneascã pe noul Rege nãscut în Israel ºi credinþa lor cât ºi perseverenþa în a aºtepta împlinirea revelaþiei, i-a condus înaintea pruncului Isus. O istorie de vis!

Tot aºa, la Templu, se afla un om bãtrân, plin de Duh Sfânt, care nu vroia sã se pensioneze înainte de a vedea “mângâierea lui Israel”, pe care o aºtepta cu înfrigurare. Aºteptarea lui Simeon a fost ºi ea împlinitã, putându-ºi cere apoi izbãvirea.

Nu în ultimul rând, tot la Templu mai era ºi o femeie bãtrânã, vãduvã de peste 50 de ani… Recent, la noi în Bisericã au fost sãrbãtoriþi toþi cei care au mai bine de cinci decenii de când sunt membri activi. A fost ceva incredibil! Momente încãrcate de emoþie deosebitã. Însã bãtrâna Ana, eroina biblicã, a fost o persoanã cu adevãrat specialã. Toatã vãduvia ei o petrecuse în post ºi rugãciune la Templu. Cinci decenii! Pentru cine cunoaºte sistemul ritual al vremii, se ridicã un mare semn de întrebare: La ce bun? În religia mozaicã, femeile reprezentau o clasã inferioarã. Aveau un acces limitat la Templu, puþin mai bun doar faþã de cel al neamurilor… În plus, în vremea aceea, Templul era o instituþie coruptã, o peºterã de tâlhari, dupã cum avea sã aprecieze Isus. În acel mediu decãzut, femeia aceasta ºi-a vãzut de menirea ei. ªi ea a fost binecuvântatã sã-L întâlneascã pe Mântuitor.

Niºte ciobani, niºte magi din Rãsãrit ºi doi bãtrâni care-ºi aºteptau sfârºitul… aceºtia au fost primii privilegiaþi. În lumea aceea, se pare cã ei au fost singurii care manifestau aºteptãri potrivite ºi trãiau potrivit cu aºteptãrile lor. Acest lucru ar trebui sã fie o provocare pentru noi. Altfel, sã nu ne mirãm dacã alþii ne confiscã Crãciunul. ªi e pãcat. Fiindcã, aºa cum frumos a afirmat un prieten bun: “noi suntem chemaþi sã fim parte a soluþiei dar, din nefericire, de multe ori suntem o parte a problemei.”

Vã doresc sã manifestaþi aºteptãri potrivite de acest Crãciun ºi sã trãiþi în armonie cu aºteptãrile voastre. Fiþi binecuvântaþi!

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: