Facebook
existentiale / reflectii

Pericolul superficialitatii

Una din caracteristicile tot mai pregnante ale zilei de azi, probabil ale postmodernismului, este superficialitatea. Peste tot în societate, în familie, la scoala, la serviciu, în politica, ba chiar si în biserica, iese din ce în ce mai mult în evidenta prezenta destructiva a acestui flagel. Ne îndeplinim responsabilitatile superficial si lucrul acesta pare sa fi devenit o norma care nu ne mai deranjeaza. Încercam sa traim cât mai intens, sa acumulam cât mai multe posesiuni, sa experimentam cât mai multe senzatii, dar goana aceasta ne preseaza spre superficialitate. Relatiile noastre devin din ce în ce mai artificiale si atitudinea fata de scoala, fata de locul de munca sau fata de familie este la fel, încarcata de formalism. Pâna si biserica se pare ca nu mai e locul trairilor intense de odinioara si în ciuda multelor programe si activitati pare sa fie invadata de aceeasi superficialitate.

Paradoxal, noi am fost creati si destinati unei vieti din abundenta si toata aceasta superficialitate ne îndeparteaza de adevarata împlinire pe care ar trebui sa o experimentam fiecare dintre noi. Fiindca viata din abundenta este total opusa unei trairi marcate de superficialitate.

Desigur ca superficialitatea ca mod de viata se învata extrem de usor. De copil e mai simplu sa alegi o relatie superficiala cu scoala, decât calea mai grea, care presupune multa transpiratie. De ce sa înveti daca poti sa copii? De ce sa muncesti daca poti sa fii smecher? De ce sa fii sincer daca poti sa avansezi mintind? De ce sa fii corect daca e în defavoarea ta? De ce sa-ti bati capul daca poti sa eviti problemele? De ce sa faci lucrurile cum trebuie daca �merge si asa�? Toate acestea nu sunt decât niste jaloane care ne calauzesc încet, încet, catre un mod de viata superficial.

Biblia cere crestinilor sa faca toate lucrurile ca pentru Dumnezeu. Acesta este secretul eticii protestante pe care Max Weber o vede ca suport pentru bunastarea economica a tarilor traditional protestante ale Europei. Atunci când faci toate lucrurile ca pentru Dumnezeu nu poti accepta superficialitatea în niciun domeniu al vietii. Fiindca superficialitatea este ca o plaga care se tot întinde si te împiedica sa fii ceea ce a intentionat Dumnezeu ca sa fii. El a intentionat ca tu sa fii cel mai bun tata, cel mai bun sot, cel mai bun fiu, cel mai bun elev, cel mai bun meserias, cel mai autentic crestin, cel mai bun cetatean, samd. Si nu numai ca a intentionat acest lucru, dar iti da si puterea sa fii asa. Dar nu poti fi asa daca nu alegi sa fii asa. E vorba de o decizie personala.

A face lucrurile ca pentru Dumnezeu nu este usor. Presupune sa alegi calea grea si sa renunti la a fi smecher. La prima vedere pare a fi o pierdere dar recompensa este pe masura. Isus a zis: Cine îsi va pastra viata, o va pierde; si cine îsi va pierde viata, pentru Mine, o va câstiga. (Matei 10:39)

Atunci când alegi sa îti pastrezi viata, sa traiesti la cote înalte dupa standardele tale, de fapt esti un perdant fiindca niciodata un smecher în ale vietii nu ajunge sa fie cu adevarat multumit si împlinit. Dar atunci când traiesti în contra curentului, aparent în paguba, de fapt esti adevaratul câstigator.

4 Comments

  1. astezi probabil o sa mai scriu,dar ca sa spun “o vorba buna”

    apreciez articolul despre superficialitate,care s a intins ca o plaga,asa este,sarea din noi trebuie sa aiba un gust ,,nu e o bomboana care se inghite”,ci ceva care tot timpul e prezenta in orice activitate,facand o de calitate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: