Anton Lungu

Am aflat ca azi a fost înmormântat Anton Lungu. Auzisem ca e bolnav dar vestea mortii lui m-a surprins nepregatit. Pentru braileni, Lungu a fost o figura emblematica, din pacate emblema din aceea de care iti doresti sa scapi. A fost multa vreme prim-secretar pcr, timp în care s-a comportat dictatorial. Îsi permitea sa bata inginerii agronomi, pe motiv ca porumbul nu era cât stâlpii de telegraf, îi ameninta ca are mandate de arestare în alb de la Ceausescu, în fine parea ca a venit în istorie prea târziu, având metehne ce se potriveau mai degraba epocii staliniste… În acea vreme, atât familia mea, cât si eu personal, am avut de furca cu el si cu oamenii lui. Nu cred ca o sa uit vreodata expresia securistilor care, penibil, ofereau justificarea: “s-a primit o anonima la tov.Lungu si dânsul a ordonat ancheta”. A venit revolutia si, odata cu ea, un moment critic în viata lui. Arestat pentru o perioada scurta, dupa eliberare era huiduit când mai aparea public. Nu pentru multa vreme. Un comeback în forta si fostul prim secretar, rebranduit în primar, a ocupat primaria pentru doua mandate. În ultima vreme era doar consilier municipal si, din câte am auzit, devenise foarte deprimat. Probabil ca începuse sa înteleaga ca totul este desertaciune. Din pacate, se pare ca aceasta întelegere nu l-a condus spre o alta perspectiva asupra lumii si a vietii.