Ce-mi doresc inca de la Mos Craciun

E încã a doua zi de Crãciun. Un guturai zdravãn m-a blocat în casã zilele astea și, în “minea mea” simt cã e ceva care mã nemulțumește. Navighez pe internet și dau de o știre pe HotNews cu sursa Mediafax care m-a lãsat ca la dentist:

Un iranian refugiat în România, condamnat la moarte de un tribunal din Teheran pentru apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrãri, însã cererea i-a fost respinsã, migrantul adresându-se mai multor instituþii ale statului român, printre care Guvernului, Parlamentului, Ministerului Afacerilor de Externe, Avocatului Poporului.

Cu ce tupeu mai vorbim noi astãzi de indolența locuitorilor din Betleem care nu și-au deschis casele pentru Fecioara însãrcinatã, când pãgânii ãștia care ne guverneazã refuzã dreptul de azil unui om a cãrui singurã vinã este cã a trecut la creștinism și și-a deschis casa Mântuitorului?

Și fiindcã încã n-a trecut Crãciunul, îmi doresc de la Moșul o soluție decentã pentru acest frate al meu, îmi doresc sã-i vãd pe semenii mei sensibilizați de soarta lui și îmi mai doresc sã-i vãd șomeri pe cei de la Oficiul Român pentru Imigrãri, cât și pe ministrul afacerilor interne.

Așa sã ne ajute Dumnezeu!

LATER EDIT: 6 februarie 2012:

Cred cã trebuie sã fiu mai atent la ce anume îmi doresc de la Moșul! E periculor! Iatã cã n-a trecut nicio lunã și jumãtate și ministrul de interne este șomer! Și nu numai el, ci tot guvernul! Slavã ție Doamne!