Ultimele zile ale Europei: Epitaful unui Bãtrân Continent
Un istoric american de la University of California – Berkeley, cu reputaþie destul de solidã, pe numele lui Thomas Walter Laqueur, a publicat recent o carte care a provocat vâlvã în SUA ºi nu numai.
Conform istoricului american, soarta Europei pare a fi pecetluitã ºi trei factori ºi-au pus deja o amprentã iremediabilã, care va transforma rapid bãtrînul continent într-o a doua Americã Latinã.
Primul factor este declinul demografic care se pare cã nu poate fi stopat, previziunile fiind extreme de sumbre. Pur ºi simplu europenii nu se mai reproduc. Ei par a fi mai mult interesaþi de stratul de ozon ºi de emisiile de carbon decât de perpetuarea propriilor familii. Sau poate este o problemã de prioritãþi, mulþi oameni neînþelegând sã-ºi sacrifice profesia sau concediile îndelungate prin locuri exotice, de dragul creºterii copiilor.
Al doilea factor se referã la imigraþia dezastruoasã ºi este vorba de acea imigraþie care nu are de gând sã se integreze, ci vrea sã-ºi impunã valorile, cultura, respectiv religia ºi, vorbim aici de musulmani, cu predilecþie turci în Germania, arabi în Franþa ºi indo-pakistanezi în Marea Britanie. Aceºti emigranþi, în mare parte sunt necalificaþi, needucaþi ºi ostili þãrii adoptive.
În fine, a treia ameninþare se referã la amploarea pe care a luat-o mentalitatea cã statul e dator sã ofere protecþie socialã absolutã ºi orice încercare de restrângere a unor privilegii care se dovedesc a fi pãguboase sã fie tratatã drept încãlcarea drepturilor fundamentale.
Lucrurile acestea devin ºi mai alarmante în contextul în care Europa de Vest capituleazã în faþa unui multiculturalism bazat pe sentimentul de vinovãþie ºi orice referire la realizãrile trecutului acum sunt etichetate drept naþionaliste sau neocolonialiste.
Autorul se întreabã cum de este posibil ca unor copii olandezi profesorul sã le cearã sã-ºi îndepãrteze de pe rucsac emblemele cu drapelul naþional pentru ca alþi copii de descendenþã marocanã sã nu se simtã ofensaþi? Cum de e posibil sã cãlãtoreºti la Antwerp ºi sã ai senzaþia cã eºti la Casablanca? Cum de e posibil ca tribunalele germane sã accepte cã e dreptul religios al etnicilor turci sã-ºi batã femeile, tot aºa cum a interzis titulatura de copii nelegitimi, pe motiv cã e denigratoare ºi stigmatizantã?
În acest context Europa pare sã se transforme într-un fel de ‘cultural theme park’, adicã un fel de Disneyland care, deºi odatã a fost casa unei civilizaþii dinamice ce a energizat întreaga lume, acum, în loc sã mai fie fãuritoare a istoriei, sã se mulþumeascã cu rolul de simplu muzeu al istoriei ºi al unei civilizaþii apuse.
Cum de s-a ajuns aici? Cauzele se pare cã ar fi multiple. Acceptarea necontrolatã de imigranþi fãrã educaþie ºi fãrã calificare, consideraþi buni sã facã treburile pe care europenii nu voiau sã le facã, eroziunea familiei ca instituþie ºi dispariþia familiilor puternice, secularizarea, relativismul generalizat, lipsa încrederii în propriile valori ºi pierderea credinþei în viitor sunt doar câteva din cauzele identificate.
Europa este ameninþatã de un conflict al civilizaþiilor ºi, fãrã a fi apocaliptic, Laqueur indicã faptul cã în curând ea se poate îneca într-o stare lipsitã de semnificaþie.
Cam astea sunt concluziile istoricului american. Ca ºi români încã nu sesizãm pericolul care ne paºte, dar se pare cã intrarea în Europa ne va înscrie pe un trend de care nu cred cã vom fi prea mândri ºi / sau mulþumiþi.
Draga Mihai,
Din nefericire, dl. Laqueur nu a prevazut ca si SUA va adopta politici similare vizavi de emigratie ca si Europa. Iata ca in zilele acestea se tot discuta in Congresul american despre votarea unei legi-amnistii pentru ilegalii din America. Si-s multi (se estimeaza intre 11 si 20 de milioane) si nici ei nu se integreaza. Acum citeva zile demonstrau in LA cerind ca SUA sa le permita sa nu respecte legile SUA! In sfirsit, asta este.
Am insa o intrebare: cum va fi re-inviat Imperiul Roman pe scheletul unei asemenea Europe decadente? Ca dintr-un puct de vedere escatologic, unii asteapta un asemenea eveniment inainte de “sfirsitul lumii”?
Ted,
Am auzit ºi eu de discuþiile din SUA. Sã ºtii cã dl.Laqueur face la un moment dat paralela între politica privind emigranþii din SUA comparativ cu cei din Europa. Domnia sa însã spune cã americanii stau mult mai bine, deoarece ei au atras în State persoane din middle si upper class, cu educaþie ºi calificãri. Se ºtie cã SUA sunt un excelent ‘head & brain hunter’. Este adevãrat cã pe lângã aceºtia sunt ºi milioanele de mexicani ce strapung ilegal frontiera, plus alþii, dar cel puþin existã un echilibru. Europa însã a importat exclusiv ‘cãpºunari’ pentru a-ºi rezolva niºte probleme urgente dar s-a ales cu consecinþe pe termen lung din cele mai nefaste.
În ce priveºte Imperiul Roman… mã amuzã întrebarea ta fiindcã autorul face o paralelã între decadenþa Europei de azi ºi decadenþa Romei înainte de a se prãbuºi la asalturile migratorilor. Aºadar el deja vorbeºte de moartea iminentã a noului Imperiu Roman, chiar dacã nu-l numeºte aºa.
Ca ºi o particularitate, nu ºtiu dacã împãrtãºesc aceastã teorie escatologicã. E prea deprimantã. Tu?
“ca e dreptul religios al etnicilor turci sã-ºi batã femeile”
Ai vreo proba concreta pentru ce spui sau bagi pur si simplu fitile?
“tot aºa cum a interzis titulatura de copii nelegitimi, pe motiv cã e denigratoare ºi stigmatizantã?”
Asta este dovada de civilizatie; vor invata si romanii pana la urma.
Bubu,
Dacã citeai cu atenþie postul meu, ai fi observat cã eu doar încercam o recenzie a cãrþii profesorului Laqueur, deci nu bag nici un fitil, relatez doar câteva din argumentele dumnealui.
Referitor la a doua ta remarcã, prin extensie îþi spun ºi eu cã orice om va învãþa într-o zi cã este greºit sã încetezi a mai numi pãcatul pãcat… Din pãcate va fi prea târziu pentru a mai schimba ceva.
Se poate sa-mi spui cum se numeste exact cartea in care Thomas Walter Laqueur face referiri la soarta Europei?
Ioana,
Numele cartii este: The Last Days of Europe: Epitaph for an Old Continent
Cartea se poate comanda pe Amazon dar mai multe informatii gasiti pe situl autorului la http://www.laqueur.net/
Multumesc mult pt informatii.