Facebook
d'ale crestinismului

Finantarea Cultelor în Europa Occidentală

Unul dintre cele mai importante argumente care mi-au fost aduse privind finantarea Cultelor de la buget a fost cel legat de practicarea acestui principiu în țările occidentale. Nu că neapărat tot ce fac cei din Vest trebuie și copiat, totuși am vrut să-mi fac puțin temele. Ca atare am făcut o sinteză a unui articol lung cât o zi de post, pe care l-am luat ca suficient, fără să mai verific din a doua sursă veridicitatea informațiilor, comoditate rezultată din faptul că nu (mai) sunt jurnalist și proveniența este de încredere, de pe situl Basilica. Sincer să fiu, rezultatele m-au surprins destul de plăcut. Am omis țările fostului bloc sovietic, cu excepția Cehiei, care oferă o perspectivă unică și interesantă. Am căutat să sintetizez la maxim informațiile, renunțând la cele mai multe detalii care nu au legătură directă cu salarizarea de la buget a personalului de cult.

Austria: Fondurile atribuite celor 14 culte recunoscute provin din taxa pentru biserică, colectată de stat, odată cu celelalte impozite. Orice cetățean poate refuza ca suma să ajungă la culte, caz în care statul oricum o colectează, dar o dirijează spre alte entități de interes public.
Belgia: Recunoaște șase culte, cărora le plătește integral salariul de la buget, reglementare existentă în Constituție. Baptiștii nu sunt printre cele șase.
Cehia: Sunt 33 de culte recunoscute, pe două trepte: (1) 16 care beneficiază doar de facilități fiscale; (2) 17 la care statul contribuie cu cca 80% la salarii. Acestea sunt măsuri compensatorii, în urma naționalizărilor succesive din sec.  XX, făcute atât de naziști, cât și de comuniști. Între timp, aproape toate proprietățile respective au fost retrocedate, iar o lege adoptată în 2012 spune că, după terminarea retrocedărilor și plăților compensatorii, acolo unde nu se mai pot face retrocedări, începând cu anul 2029, statul va înceta total finantarea Cultelor.
Danemarca: Biserica Luterană este biserică de stat (Folkekirke), fiind singura care primește finanțare de la stat. Acest ajutor este o măsură compensatorie, pentru naționalizări succesive ale proprietăților bisericii, făcute între sec. XVI-XIX. Banii provin în mare parte din impozitul bisericesc, plătit exclusiv de luterani și colectat de stat. Celelalte 133 de culte recunoscute beneficiază de o serie de facilități fiscale.
Finlanda: Luteranii și Ortodocșii au un raport privilegiat față de stat, comparativ cu restul de 80 de comunități religioase. Luteranii primesc 1,79856% și ortodocșii 0.0014% din impozitul plătit de persoanele juridice (firme comerciale) din Finlanda, precum și dintr-o taxă de biserică de 1-2% din veniturile membrilor acestor două biserici, taxă colectată de stat. Celelalte culte pot primi, la cerere, sprijin financiar de la stat, proporțional cu nr. de membri.
Franța: Francezii, nu e de mirare, sunt cei mai cu moț. Evident, nu există finantarea Cultelor de la buget. Din 1905 există Legea Separației dintre Biserică și Stat. Statul NU recunoaște, nici nu finanțează cultele. Totuși statul oferă ceva facilități fiscale cultelor, mai ales prin Legea Mecenatului din iulie 1987. Francezii nu recunosc că preoția este o profesie, nici venitul preoților, alocat din donațiile credincioșilor, drept salariu, dar nici nu solicită impozite pe „revenu nonsalariel” acordat de biserică acestora. Ceva de genul: „pentru stat voi nu existați, deci dacă nu existați nu vă putem impozita”! Mare-i grădina lui Dumnezeu, dar ăștia au sărit gardul ei! :)
About my loaves and fishes... could I get a receipt for tax purposes?
Germania: Recunoaște Cultele în două trepte: (1) Cele din prima beneficiază de exonerări fiscale (2) Cele din a doua pot beneficia în plus ca statul să colecteze impozitul bisericesc, reprezentând 8-9% din impozitul pe venit al fiecărui membru al cultului. Acest serviciu nu e gratuit, statul oprind un comision de 3-5%. Orice cetățean poate solicita oprirea plății. Numai câteva dintre cele 180 de culte recunoscute fac uz de acest „drept”. Baptiștii nu se folosesc de el.
Irlanda: Prin Constituție, statul este separat de Culte, subvențiile de la stat fiind absolut interzise. Cultele primesc asistență doar pentru activități de utilitate publică: învățământ, asistență medicală și socială. Există ceva facilități fiscale oferite.
Italia: Un procent de 0,8% din venitul cetățenilor catolici este transferat Bisericii Catolice. Același privilegiu este acordat câtorva Culte, care au semnat acorduri cu statul. Prevederile diferă de la un cult la altul. Există ceva facilități fiscale.
Luxemburg: Finantarea Cultelor de la buget este cea mai generoasă din Europa. Cele șase Culte recunoscute (nu baptiști) sunt finanțate integral de stat pentru plata salariilor. În plus ele, ca și asociațiile religioase, beneficiază de ceva facilități fiscale.
Malta: Statul acordă Bisericii Catolice majoritare sprijin pentru activitățile de interes public, nu pentru salarii. Celelalte culte sunt asimilate ONG-urilor, fără facilități suplimentare.
Olanda: Separație rigidă între stat și Culte, fără finanțare directă. Există facilități fiscale dar statul nu contribuie la salarii.
Marea Britanie: Biserica Anglicană și cea a Scoției sunt biserici de stat, cea Catolică fiind majoritară în Irlanda de Nord. Cu toate acestea: „Statul nu intervine foarte mult în domeniul finanțării comunităților religioase. Principala sursă de finanțare a bisericilor majoritare sunt veniturile obținute din exploatarea patrimoniului imobiliar, în vreme ce comunitățile religioase minoritare se bazează, în principal, pe contribuțiile și donațiile primite din partea credincioșilor.” Cultele beneficiază de facilitățile fiscale ale societăților caritabile.
Portugalia: Există comunități religioase „statornicite în societate” și comunități religioase „în general”. „Statorniciții” beneficiază de un statut ceva mai favorabil, similar cu al Bisericii Catolice. Acestea au facilități fiscale destul de generoase. Statul nu plătește salariile cultelor, dar cultele „statornicite” au de ales între a li se returna TVA-ul sau a li se da 0.5% din impozitul pe venit al cetățenilor care își dau acordul scris, taxă care oricum e colectată, dar distribuită pentru cei care nu-și dau acordul către fundații și organizații de utilitate publică.
Spania: Din 2006, Catolicii primesc 0.7% din impozitul pe venit al credincioșilor care optează pentru acest lucru, la care se adaugă o mică subvenție directă. Trei dintre cele șapte culte „înrădăcinate în societate”, au acorduri cu statul, prin care beneficiază de facilități fiscale similare ONG-urilor.
Suedia: Biserica Luterană nu mai e biserică de stat din anul 2000, existând „o separație moderată”. Ea percepe de la membrii ei, prin sistemul public de colectare a impozitelor, o cotizație anuală. Alte 22 de Culte pot colecta contribuții similare de la membri și primi o subvenție directă de la stat. Dacă optează a strânge ei contribuția, subvenția de la stat scade considerabil. Toate au facilități fiscale.

 

Concluziile privind finantarea Cultelor în Vest vă rog să le trageți singuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: