Elsbeth Rauschenberger (1914-2016)

Am aflat cu uimire, din pură întâmplare, că exact cu o lună în urmă, pe 29 aprilie 2016, a încetat din viață la Calgary, în Canada, cu doar două zile înainte de a împlini respectabila vârstă de 102 ani, soția ultimului pastor al Bisericii Baptiste Germane din Cataloi, Jacob Rauschenberger (1902-1965). El a păstorit biserica din Cataloi între 1934-1940, an în care aceasta s-a desființat prin repatrierea în Germania a tuturor membrilor, împreună cu majoritatea germanilor dobrogeni, efectuată la ordinul lui Hitler. Jacob Rauschenberger s-a născut la Ortachioi, părinții săi Gottlieb și Christine provenind din colonia basarabeană Maloiaroslaveț I (Wittenberg). Elsbeth era originară din Wuppertal, Germania, dar a crescut la București și Brașov. Cei doi s-au cunoscut în vremea când Jacob a studiat la Seminarul Teologic din Hamburg, căsătorindu-se în 1932.

Viața la Cataloi a constituit o adevărată provocare pentru Elsbeth, sosită acolo la vârsta de 20 de ani, într-un mediu departe de confortul cu care fusese crescută. În afară de păstorirea bisericii, Jacob Rauschenberger a fost unul dintre liderii Comunității Baptiste Germane din România. După anii grei ai războiului, asemenea multor altor foști membri ai bisericilor baptiste germane dobrogene, soții Rauschenberger au emigrat în anul 1951 în America de Nord, stabilindu-se în Canada. Aici, Jacob a fondat German Baptist Church of Calgary, formată în mare parte din baptiști germani născuți în România și Rusia. După moartea soțului ei, Elsbeth s-a recăsătorit în 1968 cu un pastor văduv, Wilfred Highfield (1914-2010).

Elsbeth a publicat în 1972 un istoric al bisericii din Cataloi, intitulat Zur Geschichte der Baptistengemeinde Katalui, într-un almanah editat de către foști locuitori germani din Dobrogea: Jahrbuch der Dobrudscha-Deutchen, 1972. Soții Rauschenberger au avut cinci copii, doi băieți și trei fete. Dintre ei, doar Ewald, cel mai mare băiat, a murit în 1991, ceilalți fiind în viață. Fiica lor, Annemarie, născută la Cataloi, s-a căsătorit în Canada cu un nepot al lui Martin Issler (1853-1939), cel mai longeviv pastor al baptiștilor din Cataloi. Fiul acestuia, Johannes Issler, încuscrit cu familia Rauschenberger, a fost cel mai bun prieten al lui Jacob Rauschenberger, pe timpul pastorației sale din Dobrogea.

Reamintesc că Biserica Baptistă Germană din Cataloi a fost prima biserică baptistă puternică de pe teritoriile românești. Bazele ei au fost puse prin stabilirea acolo spre finele anului 1864 a unui grup de cinci baptiști germani, originari din colonia Neu Danzig, care fuseseră expulzați din Rusia din cauza credinței lor. Sub conducerea lui Martin Engel, aceștia au evanghelizat foarte repede pe mulți dintre ceilalți coloniști germani din Cataloi. În anul următor, ei l-au contactat pe Oncken, la sfatul misionarului metodist F. W. Flocken, solicitându-i ajutorul pentru formarea unei biserici. Oncken i-a cerut lui August Liebig, care era misionar la București, să meargă în Dobrogea, pentru a vedea la fața locului ce se întâmpla acolo. Acesta a venit în toamna anului 1865, oferind instruire, organizându-i, botezând convertiții și administrând Cina Domnului. În urma creșterii explozive a lucrării de aici,  în ianuarie 1867, Liebig s-a mutat la Cataloi. În toamna anului 1869, J. G. Oncken însuși a venit în aceste locuri, la întoarcerea din vizita efectuată în Sudul Rusiei, fondând oficial biserica din Cataloi, care deja își construise o clădire adecvată. Aceasta a fost prima biserică baptistă de pe raza Imperiului Otoman. În aceeași vizită, Oncken a inaugurat o capelă la Atmagea, unde cei din Cataloi făceau intens misiune, un alt grup de credincioși existând la Ciucurova.

Din acel moment, biserica din Cataloi a figurat ca biserică de sine stătătoare în statisticile anuale ale baptiștilor germani, cea din București, figurând pentru mai bine de zece ani drept filială a bisericii dobrogene, deși lucrarea de acolo începuse cu opt ani anterior. Din Cataloi, lucrarea s-a răspândit ulterior și în alte colonii germane din Dobrogea și din Basarabia, în rândul rușilor, la Tulcea, precum și în Bulgaria. Între 1869 și 1874, cel puțin șapte baptiști din Cataloi au fost recrutați drept colportori de Societatea Biblică Britanică, aceștia activând în diverse perioade în Dobrogea, Regatul României, Bucovina, Transilvania, Galiția, Bulgaria, Macedonia, Albania, Ungaria și Slovacia. Doi dintre acești colportori au format nucleele de credincioși care au stat la baza formării bisericilor din Rușciuc, azi Ruse, precum și Lompalanka, azi Lom, în Bulgaria. Un al treilea a fost pionierul baptist al Bucovinei și Galiției, fondând biserici germane la Frătăuții Vechi, Cernăuți și Snyatin. Un alt colportor a avut un rol critic în pornirea misiunii baptiste din Slovacia, în urma căreia a luat ființă prima biserică de acolo. Cu toții însă au avut merite care sunt imposibil de cuantificat de către noi.

Citește și Baptiștii din România: Pionierii