Dialog I: Despre Înviere

Mihai C. - 3 September 2007 - d'ale crestinismului /

Legat de ÎNVIERE s-au scris tomuri întregi…

Izvorul cel mai vechi al învierii nu este Pavel, deºi relatãrile lui Pavel sunt extrem de importante ºi o sã revin asupra lor.

Cel mai vechi izvor al relatãrii Învierii este dat în opinia mea de relatãrile lui Matei, Marcu ºi Ioan, apoi de Luca ºi Pavel. ªi nu mã refer la ordinea în care au apãrut scrierile lor, oricum nu se cunoaºte cu exactitate aceastã ordine, ci la accesul lor la evenimentul Învierii.

Cei patru evangheliºti prezintã viaþa ºi lucrarea lui Isus din perspectivã puþin diferitã, probabil datoritã stilului personal, dar ºi din cauza destinatarului Evangheliei respective.

Matei ºi Ioan au fost martori oculari ai Învierii ºi ei au fãcut parte din grupul celor 12 apostoli. Relatarea lor e la prima mânã. Matei, în cartea lui, este preocupat mai mult de predicile ºi de învãþãtura lui Isus, prezentându-l pe Isus ca Mesia, Împãratul a cãrei împãrãþie nu este din lumea aceasta, fiindcã aºteptãrile evreilor erau pentru un Mesia ca Împãrat. Astfel cap.2 aratã pe magii de la rãsãrit care au venit sã se închine Împãratului nou nãscut al lui Israel… Pe de altã parte, Ioan este filozoful apostolilor ºi el insistã pe aspectul spiritual al lui Isus: El este Lumina lumii, este Pâinea Vieþii, este Apa Vie, este Calea, Adevãrul ºi Viaþa, este Una cu Tatãl, etc. Amândoi apostolii dovedesc în scrierile lor o cunoaºtere profundã a vieþii, învãþãturii, a mesajului lui Isus ºi, evident a morþii ºi învierii Lui. Publicul þintã al celor doi au fost evreii, atât cei care credeau cât ºi cei care nu credeau în Isus.

Marcu a fost ºi el în anturajul lui Isus, fiind un ucenic al lui Petru. De fapt, evanghelia lui se pare cã îl are autor moral pe Petru, ºi a fost scrisã la Roma, având ca public þintã credincioºii dar ºi necreºtinii din Roma ºi din imperiu. De aceea, aceastã evanghelie nu prezintã atât de mult aspectele iudaice… nu dã arborele genealogic, nu insistã decât pe mesaj ºi, mai ales pe faptele lui Isus. Marcu relateazã concis învãþãtura lui Isus ºi prezintã foarte multe dintre minunile fãcute de el. Legat de episodul Învierii ºi el relateazã vizita femeilor la mormântul gol ºi, da, aºa cum ai observat, ultimele versete din evanghelie par o completare ulterioarã, fiind puse în parantezã. Explicaþia parantezei este datã de faptul cã acel pasaj nu apare în unele din manuscrisele vechi ale Noului Testament ºi de aceea a fost inclus între paranteze. Existã explicaþii posibile. Se prea poate ca finalul manuscrisului sã se fi pierdut iniþial, când era în faza de ‘one copy’, având în vedere modul în care circulau scrierile la vremea respectivã. Se prea poate ca Marcu sã fi realizat ulterior cã evanghelia lui se terminã cam brusc ºi sã fi lansat ediþia adãugitã. Nu avem de unde ºti acum care este adevãrul legat de ultimul pasaj, dar, având în vedere cã el este în armonie cu relatãrile celorlalþi evangheliºti, chiar dacã am presupune cã este o completare ulterioarã a unui copist, ea nu este greºitã ºi nu conþine informaþii eronate.

În fine, Luca a fost, alãturi de Pavel, parte din micul grup al intelectualilor creºtini ai primului veac. De formaþie doctor, dar cu veleitãþi literar-istorice deosebite, Luca mãrturiseºte sngur la începutul evangheliei cã a cercetat cu de-amãnuntul toate sursele înainte de a se apuca sã îºi scrie evanghelia. Luca este omul care probabil nu a fost martor la înviere, dar care a stat de vorbã cu toatã lumea, cu toþi martorii oculari ºi relatarea vieþii lui Isus, în versiunea lui, pare cea mai profesionalã ºi cea mai bine organizatã. Nu cred cã Luca sã fi admis introducerea de informaþii neverificate. Nu este genul de om care sã facã rasolealã. Pe vremea aceea, credinþa creºtinã era un paºaport sigur cãtre martiraj, aºa cã nu avea sens sã umple un papirus costisitor ºi sã piardã vremea cu fleacuri care, eventual îl condamnau la moarte. Din aceastã cauzã eu consider cã relatarea lui Luca este una din cele mai credibile. Vine de la un om învãþat, un om cerebral, un medic, care, nu-i aºa, nu-i chiar ignorantul pe care sã-l prosteºti cu basme bãbeºti. Mai ales despre moarte ºi înviere, unde ca medic ºtia el ce ºtia.

În fine, în Evanghelii se vorbeºte nu doar de un mormânt gol. Se vorbeºte de un Hristos viu, care se aratã ucenicilor lui înfricoºaþi, ba chiar necredincioºi (vezi cazul lui Toma). Arãtãrile Lui au fost multe, în locuri ºi situaþii diferite ºi, întotdeauna în faþa unui numãr mare de persoane.

Nicolae Iorga, care nu a fost un creºtin practicant, a spus cã sub aspectul izvoarelor istorice, existenþa lui Isus ca personaj, cu viaþa descrisã de evangheliºi, nu poate fi pusã sub semnul îndoielii. Eu cred cã nu poate fi pusã sub semnul îndoielii nici moartea ºi învierea lui Isus, pe baza relatãrilor din Evanghelii. Asta doar dacã nu cumva þii cu tot dinadinsul sã nu crezi. Asemenea lui Voltaire, de care am mai pomenit ºi care a declarat: “Chiar dacã ar învia un om din morþi în Place de la Concorde, în prezenþa unei comisii medicale, eu unul tot nu aº crede!”. Sunt convins cã acolo unde este, Voltaire ºi-a schimbat între timp opinia. Din pãcate, probabil prea târziu.

Legat de Pavel: da, nu a fost martor ocular al Învierii, dar s-a întâlnit cu Hristosul Cel Viu într-un mod dramatic. ªi nu uita cã Pavel a fost rabin, din tagma fariseilor ºi avea cetãþenie romanã, ceea ce nu era puþin pe vremea aceea. El era prigonitor al creºtinilor ºi a participat la linºajul cu pietre al lui ªtefan, primul martir al Bisericii. Acum, gândeºte-te puþin: ce putea sã determine pe un cetãþean roman, învãþat la picioarele lui Gamaliel, rabin, din tagma cea mai ascuþitã a partidei fariseilor, om din cercul conducãtorilor religioºi ai evreilor, sã se lepede de toate acestea ºi sã dezerteze în tabãra proscriºilor de creºtini? Îþi spun eu ce l-a determinat: o întâlnire realã, cu un Hristos real ºi Viu! Pavel a fost un om bogat, un om cult, un om inteligent. ªi un fanatic al credinþei mozaice. Pe Pavel nu l-a prostit nimeni, nu i-a spãlat creierii nimeni, nu l-au cumpãrat americanii cu ajutoare, nu i-a dat nimeni niciun privilegiu… Dimpotrivã, pentru Hristos a fost împroºcat cu pietre, a fost bãtut, a fost prigonit, a fost închis ºi, la urmã, a fost omorât. În toate acestea Pavel a zis: “Pot totul în Hristos care mã întãreºte!” Dragul meu Marius, poþi tu spune, în opoziþie cu Pavel: “pot totul în satan care mã întãreºte?” Desigur cã poþi, dar Pavel a ºi dovedit ce a spus prin viaþa, opera ºi moartea lui.

În fine, relatarea lui Pavel despre înviere este extrem de clarã. Vorbeºte despre arãtãrile lui Isus, faþã de Chifa (Petru), cei 12 apostoli, ba chiar la un grup de 500 de oameni, dintre care mulþi erau în viaþã la momentul scrierii acelor rânduri ºi, foarte important, în cele din urmã, ca unei stârpituri, adaugã el, Isus i s-a arãtat ºi lui…

Un lucrul important în relatarea lui Pavel din I Corinteni 15 este în pasajul de mai jos:

“12. Iar dacã se propovãduieºte cã Hristos a înviat din morþi, cum zic unii dintre voi, cã nu este o înviere a morþilor?

13. Dacã nu este o înviere a morþilor, nici Hristos n-a înviat.

14. ªi dacã n-a înviat Hristos, atunci propovãduirea noastrã este zadarnicã, ºi zadarnicã este ºi credinþa voastrã.

15. Ba încã noi suntem descoperiþi ºi ca martori mincinoºi ai lui Dumnezeu; fiindcã, am mãrturisit despre Dumnezeu cã El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacã este adevãrat cã morþii nu învie.

16. Cãci, dacã nu învie morþii, nici Hristos n-a înviat.

17. ªi dacã n-a înviat Hristos, credinþa voastrã este zadarnicã, voi sunteþi încã în pãcatele voastre,

18. ºi prin urmare ºi cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduþi.

19. Dacã numai pentru viaþa aceasta ne-am pus nãdejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociþi dintre toþi oamenii! ”

Pavel ºtia despre ce vorbeºte. Vorbea despre o realitate, nu despre o idee filozoficã, de o chestie ce pãrea inteligentã, sau ceva de genul acesta. Repet, Pavel nu a avut niciun beneficiu, în sens omenesc, de pe urma credinþei lui. A pierdut totul pentru a-L câºtiga pe Hristos. ªi a fãcut-o în deplinã cunoºtinþã de cauzã.

Asta mã determinã ºi pe mine sã calc pe urmele lui, fiindcã ºi el a cãlcat pe urmele lui Hristos.

Încã o precizare importantã, Isus a înviat în trupul lui, nu în alt trup! De aceea mormântul era gol. Când s-a arãtat ucenicilor, l-a pus pe Toma sã punã mâna pe semnele rãnilor Lui, pe mâinile Lui ºi în coasta Lui. Nu era o vedenie, nu era o arãtanie, nu era un mit. Era o realitate. Noi vorbim aici de oameni reali care au experimentat pe viu un eveniment ºi l-au relatat mai departe. Ioan, îºi începe prima lui epistolã cu urmãtoarele cuvinte:

“1. Ce era de la început, ce am auzit, ce am vãzut cu ochii noºtri, ce am privit ºi ce am pipãit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieþii, –

2. pentru cã viaþa a fost arãtatã, ºi noi am vãzut-o, ºi mãrturisim despre ea, ºi vã vestim viaþa veºnicã, viaþã care era la Tatãl, ºi care ne-a fost arãtatã; –

3. deci, ce am vãzut ºi am auzit, aceea vã vestim ºi vouã, ca ºi voi sã aveþi pãrtãºie cu noi. ªi pãrtãºia noastrã este cu Tatãl ºi cu Fiul Sãu, Isus Hristos. ”

E simplu sã vorbeºti de naºterea miturilor, de Osiris, etc… dar noi ne bazãm credinþa pe fapte reale, relatate de oameni reali, care au murit din cauza cuvintelor pe care le-au spus. Nu e niciun mit la mijloc. Sunt prea mulþi martori oculari ºi prea multe mãrturii ca sã poþi vorbi de mit.

Marius, tu spui cã, citez: “Dupa cum o arata numeroasele povestiri miraculoase continute in evanghelii, realitatile spirituale nu puteau fi puse la indemana unui popor incult si destul de primitiv decat prin “miracole” masive si tangibile, sau prin povesti de acelasi gen. Concretismul era inevitabil, cu toate implicatiile sale grotesti. De pilda, cei care credeau in Christos trebuiau sa primeasca prin binecuvantarea lui Dumnezeu, la inviere, un corp transfigurat; la fel si necredinciosii si pacatosii, numai ca ei trebuiau sa fie torturati o vreme in infern sau in purgatoriu. Pentru aceasta operatie era indispensabil un corp indestructibil, altminteri damnarea ar fi luat sfirsit intr-o clipa”

Greºeºti foarte mult. Evreii nu au fost niciodatã un popor primitiv ºi incult, decât poate în perioada robiei din Egipt, înainte de Moise. Evreii sunt poporul Cãrþii! De mic, fiecare copil de parte bãrbãteascã era dat sã studieze Legea ºi Proorocii. Toþi învãþau de mici ºi nu cred cã a mai fost un popor care sã îºi educe copii aºa cum au fãcut-o ºi cum o fac ºi astãzi ei. Acesta este secretul faptului cã ºi-au pãstrat identitatea aproape douã mii de ani cât au fost risipiþi în toate colþurile lumii. Poate cã ei nu cunoºteau filozofie greacã, deºi cei mai învãþaþi dintre ei aveau o culturã vasã, dovadã faptul cã Pavel citeazã într-o epistolã un poet grec… dar în niciun caz nu pot fi numiþi inculþi, nici primitivi, mai ales în domeniul spiritual. Primitivii aceºtia au construit Templul din Ierusalim, una din cele ºapte minuni ale lumii antice.

Legat de urmãtorul tãu rãspuns… Nu þine argumentaþia legatã de rai ºi iad.

Sufletul spui cã nu poate fi limitat de timp ºi de spaþiu… dar acum sufletul fiecãruia e limitat de o existenþã în timp (viaþa pe pãmânt) ºi în spaþiu (într-un trup). De ce n-ar fi limitat ºi dupã? Cã nu vrei tu? Cred cã specificaþiile tehnice aparþin Creatorului ºi nu le putem schimba noi dupã cum vrem.

În altã ordine de idei, nu sunt teolog, dar nu înþeleg neapãrat raiul ºi iadul ca pe un ‘spaþiu’ tridimensional, aºa cum e lumea noastrã. Iadul poate fi foarte bine ºi o ‘stare’ aºa cum apa suportã trei stãri de agregare… ºi sufletul poate fi trimis într-o stare de agregare de suferinþã veºnicã, pe care minþile noastre ‘primitive’ o asemuie unui loc de pedeapsã cu smoalã, catran încins, etc… Who knows?

Comments

  1. Despre Invierea lui Isus. (mai multe info pe site-ul meu).

    Sunt amagitoare traducerile bibliei. Din acest motiv, biblia pentru mine nu reprezinta prea mult…

    Rolul lui Iacov,fratele mai mic al lui Iisus,a fost vazut de Biserica Catolica ca o amenintare,informatiile despre el fiind eliminate!
    Suna a conspiratie,nu?
    DAR, in 1996 Papa Ioan Paul al II-lea (unul dintre cei mai prevazatori papi de altfel) a emis o declaratie in care se afirma ca Iisus a fost singurul copil al Mariei!
    Pontiful a facut aceasta afirmatie in ciuda dovezilor furnizate de biblie si de cercetatori!

    Dovezile demonstreaza ca,desi e posibil ca Petru sa fi fost liderul miscarii crestine din Roma intre 42 si 67 d.HR (parca), el cu siguranta nu a fost liderul Bisericii din Ierusalim!
    Iacov era succesorul de drept!

    Alt fapt: pe atunci nu existau crestini!Crestinismul a fost un concept in intregime roman!
    Biserica din Ierusalim era ebraica!

    La 3 ani dupa moartea lui Iisus, Pavel, un evreu din Tars, sosea in Israel! Omul care a dat nastere noii viziuni si-a schimbat numele din ebraicul Saul in romanul Paul (Pavel pe filiera slavona)!
    El spune :
    “Dar cand a binevoit Dumnezeu sa descopere pe Fiul Sau intru mine, pentru ca sa-l binevestesc la neamuri”!

    Biserica din Ierusalim folosea “invierea” ca un mijloc de initiere (asemanator misterelor eleusiene), candidatul era supus unei morti simbolice, infasurat intr-un giulgiu, etc!
    Obicei folosit de antici (invierea prin piele,etc).

    Cercetatorii au conchis ca noua evanghelie a lui Pavel era o interpretare proprie a mortii SIMBOLICE a lui Iisus.
    Iacov si biserica probabil nu a fost de acord cu aceasta si nici cu propovaduirea ei celor neevrei!

    Dovezi documentare : Clementine Recognitions
    Eusebiu,un istoric din secolul al-III-lea si in extensio Josephus,Epiphanius

    Cum a reusit “crestinismul” lui Pavel sa supravietuiasca?
    Simplu! Biserica din Ierusalim a fost distrusa de revoltele sangeroase ale lui Simeon bar Kochba!
    Documentele ramase au fost ascunse sub templu (Inaltarea lui Moise,Documentul de Cupru, etc).

    O sa revin…

  2. Marius,

    Ceea ce faci tu in acest post este sa cauti nod in papura, ocolind problematica realã a invierii, semnificaþia ei, cât ºi credibilitatea pe care o are acest eveniment istoric. Incerci sa creezi un cerc de neîncredere în jur, fiindca nu ai cum sa argumentezi impotriva a ceea ce este evident.

    În relatarea precedenta despre înviere nu aveai probleme cu sursele primare de informare, cu Evangheliile. Acum le declari amagitoare (traducerile). Nu te impiedica nmeni sa studiezi originalul in greaca. Codex Sinaiticus sau alte Codexuri, sau in intregime Textus Receptus, cred ca pot fi gãsite ºi pe net. Eu unul nu ºtiu limba greacã dar am prieteni buni care sunt doxã în greaca veche ºi mi-au confirmat cã traducerile noastre reflectã exact evenimentele istorice din Noul Testament. În nici un caz nu se pot eticheta aceste traduceri ca fiind amãgitoare.

    Iacov, fratele Domnului nu avea cum sã fie o ameninþare pentru nimeni fiindcã a fost ucis la ordinul lui Irod. Ce a declarat papa nu ºtiu care, pe mine nu mã intereseazã. Papii au tot dat declaraþii contradictorii de-a lungul istoriei. Noi discutãm aici de ce scrie în Noul Testament. Apoi poziþia unuia sau a altuia faþã de Iacov este irelevantã când noi abordãm subiectul învierii. Nu are nimic a face una cu cealaltã.

    Faptele Apostolilor aratã cã numele de creºtini a fost dat prima oarã ucenicilor lui Isus, ca o poreclã, la Antiohia. Nimic nou sub soare! Dar creºtinismul nu a fost un concept roman. Creºtinismul s-a rãspândiut întâi între evrei ºi, apoi, cu aportul uraº al lui Pavel, a fost rãspândit printre greci ºi romani.

    Treaba cu invierea pe post de initiere este un banc bun. Cine l-a fãcut?

    Când creºtinismul a fost rãspândit neevreilor, Iacov nu mai era în viaþã. Uciderea lui Iacov a fost parte a persecuþiei lui Irod împotriva ucenicilor lui Isus, datoritã cãreia mulþi dintre ei au pãrãsit Ierusalimul ºi Isreelul ºi aºa Evanghelia a ajuns la samariteni ºi la alþii, inclusiv în Antiohia, unde s-a format o bisericã mare, formatã din credincioºi de diferite naþionalitãþi, dupã cum se relateazã în Faptele Apostolilor. Deci Iacov nu avea cum sã se împotriveascã rãspândirii creºtinismului la ne-evrei.

    În altã ordine de idei, deºi au fost ceva semne de rezistenþã din partea unor credincioºi evrei, se relateazã cã biserica din Ierusalim, în primul ei conciliu, a dat undã verde privind evanghelizarea naþiunilor.

    Creºtinismul lui Pavel a supravieþuit fiindcã el a avut grijã sã înfiinþeze biserici în nenumãrate oraºe, din Asia micã ºi pânã în peninsula ibericã.

    Distrugerea Ierusalimului în anul 70 de cãtre Titus, a pus capãt bisericii locale, dar deja creºtinismul era bine implementat în întreg imperiul roman la acea orã.

    Raspandirea lui fenomenala in acei primi 40 de ani este o dovada clara a invierii, fiindca la raspandirea credintei si-au adus din plin aportul cei care au fost martori oculari, cei carora Isus li s-a arãtat dupã înviere.

  3. Crestinismul este in afara barierelor etnice,nu se poate vorbi de biserica din Ierusalim ca fiind a evreilor crestini.
    Erau si prozeliti si mezi si persi etc vezi fapte cap.2
    Despre inviere se vorbeste si in vechiul testament fara nici o dorinta de a insela pe cineva, pur si simplu Dumnezeu este suveran si poate invia pe oricine doreste.
    Apoi Lazar era deja in putrefactie cand Hristos l-a inviat.
    Crestinismul in general nu este o ” cacealma “, cu asta se ocupa satana…
    prietene pocaieste-te

  4. Istoria bisericii crestine este bine stiuta,desigur ca poti avea opinia ta ,dar esti pe langa adevar , tare te mai amagesti ….

  5. DOMNUL ISUS A FOST RASTIGNIT MIERCUREA SI A INVIAT LA SFARSITUL SABATULUI IN ZIUA INTAI A SAPTAMANII A STAT 72 DE ORE IN PAMANT DUPA SEMNUL LUI IONA MEDITATI LA ASTA VA ROG

  6. FRATILOR CA SA VEDEM DATA PASTILOR TREBUIE SA MERGEM ‘UNDE STA SCRIS’ IN EXOD 12 SI SA PRIVIM ATENT CE SPUNE DOMNUL EVREILOR.SARBATOAREA TINEA 8 ZILE DE PE 14 NISAN PANA PE 21 NISAN.ERA O SARBATOARE STRICT A EVREILOR TAIATI IMPREJUR.AZI NEAMURILE SA NU VA FIE CU SUPARARE AU LUAT CAM CE LE-A CONVENIT DIN VECHIUL TESTAMENT AU IMBINAT CU PUTINA AROMA DIN NOUL TESTAMENT SI MULT FOARTE MULT PAGANISM LE-AU AMESTECAT TOATE CA INTR-UN MIXER SI AVEM CE NUMIM AZI ‘SARBATORI’ . CATOLICII LE-AU AVUT PE 23 MARTIE EVREII PE 10 APRILIE NOI PE 27 APRILIE …..CATE BORDEE ATATEA OBICEE. AZI VECHII ROMANI SARBATOREAU ZEITA FLORAS CA SA FIE PRIMITA I-SA SUPRAPUS INTRAREA DOMNULUI IN IERUSALIM POSTUL DE 40 DE ZILE ERA UN POST SOLEMN TINUT IN CINSTEA ZEULUI SOARE SI EXEMPLELE POT CONTINUA .DOMNUL IISUS A FOST RASTIGNIT MIERCURI 14 NISAN LA ASFINTITUL LUI MIERCURI A FOST PUS IN MORMANT SI A STAT DIN INCEPUTUL LUI JOI (DUPA ASFINTITUL LUI MIERCURI) PANA DUPA INCHEEREA SABATULUI (ADICA IN INCEPUTUL ZILII ANTAI A SAPTAMANII -DUMINICA) EXACT 3 ZILE SI 3 NOPTI DUPA SEMNUL LUI IONA ADICA 72 DE ORE. JOIA ACEEA ERA O ZI MARE DE SABAT (SABAT CE CADEA IN CURSUL SAPTAMANII SI DESCHIDEA CELE 7 ZILE DE SARBATOARE PROPRIU ZIS)A FOST O SAPTAMANA CU 2 SABATE.PASTILE NOSTRU A FOST JERTFIT SI TREBUIE SA LE SA TINEM ASA CUM STA SCRIS IN EVANGHELII SI 1 CORINTENII CAP 11 23PANA LA 34 .PASTILE VOR AVEA O SINGURA DATA DIN 2012 CAND SE VOR ALIA ECUMENISMULUI CATOLIC ORTODOXII PROTESTANTII NEOPROTESTANTII SI TOT CE SE AUTODENUMESC CRESTINISM CAND SISTEMUL PAPAL VA AVEA DIN NOU INTAIETATE SI AUTORITATE TOATE LUCRURILE VOR AVEA DIN NOU O ‘ORDINE’SAR PUTEA UNA MONDIALA DAR FARA SARBATORIT.DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE SI SA NE APERE DE SMINTEALA .DA AMIN

  7. Cei care sunt nascuti din nou sunt liberi fata de tot si toate , sunt liberi chiar si fata de sabath.IATA UN TEXT INTERESANT TIT CAP. 1 VERSET 15

  8. Tradiþia spune cã Domnul Isus Hristos a fost crucificat în vinerea Sãptãmânii Patimilor. În realitate aceastã tradiþie nu este susþinutã de Biblie. Domnul Isus a spus în Matei 12:39-40: „…Un neam viclean ºi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona. Cãci, dupã cum Iona a stat trei zile ºi trei nopþi în pîntecele chitului, tot aºa ºi Fiul omului va sta trei zile ºi trei nopþi în inima pãmîntului.”
    Cu toþii trebuie sã fie de acord cu importanþa celor trei zile ºi trei nopþi fiindcã acesta a fost singurul semn dat de Domnul Isus iudeilor.
    Poate cã dumneavoastrã, ca mulþi alþii, v-aþi întrebat cum e posibil sã fie trei zile ºi trei nopþi de vineri dupã-amiazã pânã duminicã dimineaþa. Rãspuns: nu este posibil. Nu este posibil sã socoteºti în mod cinstit cã intervalul de vineri pânã duminicã este unul de trei zile ºi trei nopþi. Ca sã susþii crucificarea în ziua de vineri, trebuie sã faci „gimnasticã prin Biblie,” cu alte cuvinte, trebuie sã ignori afirmaþia clarã a Domnului nostru în ceea ce priveºte timpul.
    Existã un numãr tot mai mare de învãþaþi care recunosc greºeala punctului de vedere care sprijinã crucificarea în ziua de vineri ºi care adoptã un punct de vedere complementar. De fapt, acest punct de vedere complementar este singurul punct de vedere adevãrat conform Scripturii, care se pune total de acord cu faptele cunoscute din istorie ºi cu afirmaþia clarã a lui Isus privitoare la durata ºederii Sale în mormânt.
    Luaþi în considerare urmãtoarele:
    Noi ºtim cã ziua evreiascã începea la ora 18:00. De exemplu, Sabatul evreiesc (sâmbãta) începea de fapt vineri seara la ora 18:00. Unii folosesc aceasta pentru a susþine crucificarea în ziua de vineri, susþinând cã evreii voiau sã dea corpul Domnului Isus jos de pe cruce înainte de lãsarea serii, deoarece a doua zi era o zi de Sabat ºi deci, crucificarea trebuie sã fi fost într-o vineri. Totuºi, citiþi cu grijã ceea ce spune Biblia în Ioan 19:31: „De fricã sã nu rãmînã trupurile pe cruce în timpul Sabatului, – cãci era ziua Pregãtirii, ºi ziua aceea de Sabat era o zi mare – Iudeii au rugat pe Pilat sã zdrobeascã fluierile picioarelor celor rãstigniþi, ºi sã fie luaþi de pe cruce.” Ziua urmãtoare crucificãrii era O ZI DE Sabat, dar NU Sabatul OBIªNUIT. Era O ZI MARE sau O ZI SPECIALÃ fiindcã Biblia spune în Leviticul 23:4,5: „Iatã sãrbãtorile Domnului, cu adunãri sfinte, pe cari le veþi vesti la vremile lor hotãrîte. În luna întîia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele douã seri, vor fi Paºtele Domnului.” ªi când „…aveþi o adunare sfîntã: atunci sã nu faceþi nici o lucrare de slugã…” (Lev. 23:21). Noi ºtim cã aceasta era sãptãmâna Paºtelui. În fiecare an, ziua în care ar cãdea Paºtele ar fi numitã Sabat, sau ZI MARE. De aceea, NU NUMAI sâmbãta era privitã ca un Sabat. Noi ºtim sigur, din punct de vedere istoric, cã în anul crucificãrii Domnului nostru, Paºtele a fost într-o JOI. Prin urmare acea joi s-ar fi numit o zi de Sabat, O ZI MARE.
    Acest lucru fiind adevãrat, este clar cã afirmaþia Domnului privitoare la trei zile ºi trei nopþi este absolut corectã. El a fost crucificat miercuri, în ziua dinaintea Sabatului, O ZI MARE, Paºtele. Înainte de ora 18:00, El a fost coborât de pe cruce ºi pus în mormânt. El a înviat cândva dupã ora 18:00 sâmbãtã seara, moment care era începutul primei zile evreieºti a sãptãmânii. Prin urmare El a stat în mormânt:

    Examinaþi urmãtoarea cronologie a Sãptãmânii Patimilor:

    Cele ce urmeazã reprezintã o schiþã a Sãptãmânii Patimilor, pregãtitã de dl. Herman Hoyt ºi care se bazeazã pe punctul de vedere care susþine cã MIERCURI a fost ziua crucificãrii.

    I. Vineri – 9 Nisan
    A. Cãlãtoria de la Ierihon la Betania ºi sosirea în Betania (Ioan 12:1; Luca 10:1-20).
    B. Cina comunã în Betania, în casa lui Simion leprosul, aceasta a avut loc dupã ora 6 dupã-amiaza ºi deci în 10 Nisan, ora evreiascã, dar vineri seara conform orei romane (Ioan 12:2-8; Matei 26:6-13; Marcu 14:3-9).

    II. Sâmbãtã – 10 Nisan
    A. Pregãtirea intrãrii triumfale (Luca 19:29-35).
    B. Intrarea triumfalã în Ierusalim (Luca 19:36-44; Ioan 12:12-19; Marcu 11:1-11).

    III. Duminicã – 11 Nisan
    A. Blestemarea smochinului în drum spre Ierusalim (Marcu 11:12-14).
    B. Curãþirea Templului dupã intrarea în cetate (Marcu 11:15-19).

    IV. Luni – 12 Nisan
    A. Discursurile profetice în drum spre Ierusalim (Marcu 11:20-26).
    B. Propovãduirea în Templu ºi respingerea de cãtre oameni (Marcu 11:27-12:44).
    C. Retragerea la Grãdina cu Mãslini ºi încheierea lucrãrii profetice (Marcu 13:1-27; Matei cap. 24-25).
    D. Mai rãmân douã zile pânã la începerea sãrbãtorii Paºtelui (Matei 26:1-2; Marcu 14:1).

    V. Marþi – 13 Nisan
    A. Dupã-amiaza, înainte de apusul soarelui, Domnul Hristos le-a spus ucenicilor sã se pregãteascã de Paºte (Matei 26:17).
    B. Dupã apusul soarelui din seara zilei de 14, a început Cina Domnului (Luca 22:16; 1 Cor. 11:23-26).
    C. Urmeazã apoi cuvântãrile din încãperea de sus (Ioan cap. 13-14).
    D. Acestea sunt urmate de cuvântãrile în drum spre Ghetsimani (Ioan cap. 15-17).

    VI. Miercuri – 14 Nisan
    A. Întâmplãrile din Grãdinã ºi trãdarea Domnului Hristos (Matei 26:56; Ioan 18:1 ºi urm).
    B. Judecata care a avut loc în ziua de 14, încheindu-se pe la 8 dimineaþa.
    a. Înaintea lui Ana (Ioan 18:13);
    b. Înaintea lui Caiafa (Ioan 18:24);
    c. Înaintea Sinedriului (Luca 22:66);
    d. Înaintea lui Pilat (Ioan 18:28);
    e. Înaintea lui Irod (Luca 23:7-8);
    f. Înaintea lui Pilat (Luca 23:11; Ioan 19:14).

    C. Crucificat la ora 9 dimineaþa ºi viu pânã la ora 3 dupã-amiaza.
    a. Primele trei ore de luminã (Marcu 15:24-32; Matei 27:34-44; Ioan 19:18-27; Luca 23:33-43).
    i. Rugãciunea pentru duºmanii Sãi (Luca 23:34);
    ii. Promisiunea datã tâlharului pocãit (Luca 23:43);
    iii. Grija pentru mama Lui (Ioan 19:25-27).
    b. Ultimele trei ore de întuneric (Marcu 15:33-37; Matei 27:45-50; Luca 23:44-46; Ioan 19:25-27);
    i. Strigãtul de disperare (Marcu 15:34; Matei 27:46);
    ii. Strigãtul de torturã fizicã (Ioan 19:28);
    iii. Strigãtul de victorie (Ioan 19:30);
    iv. Strigãtul de resemnare (Luca 23:46).
    D. Înmormântarea Domnului Hristos pe la orele 6 dupã-amiaza. La scurt timp înainte corpul Sãu a fost coborât ºi pregãtit pentru înmormântare (Marcu 15:42.46; Matei 27:57-60; Luca 23:50-54; Ioan 19:31-42).

    VII. Joi – 15 Nisan
    A. Aceasta este sãrbãtoarea Sabatului ºi „ZIUA CEA MARE” despre care vorbeºte Ioan (Marcu 16:1; Luca 23:54; Ioan 19:31).
    B. Aceasta este ziua când mormântul a fost pecetluit, ca El sã nu învie (Matei 27:62-66).

    VIII. Vineri – 16 Nisan
    A. Este ziua când femeile au cumpãrat ºi au pregãtit mirodeniile (Marcu 16:1). Aceasta s-ar fi putut sã nu se întâmple duminicã, deoarece duminica a început la ora 18:00 dupã-amiaza ºi ele au venit la mormânt atât de devreme încât nu era încã luminã. ªi, în afarã de aceasta, pregãtirea mirodeniilor dureazã apoximativ o zi.
    B. Mai mult, Luca adaugã la relatarea din Marcu afirmând cã aceste mirodenii au fost pregãtite ÎNAINTE de Sabat ºi apoi ele s-au odihnit de Sabat (Luca 23:54-56).

    IX. Sâmbãtã – 17 Nisan
    A. În aceastã zi, femeile s-au odihnit, aºteptând prima zi din sãptãmânã când puteau sã vinã ºi sã ungã corpul Domnului Isus (Luca 23:56, cf. 24:1).
    B. În afarã de aceastã afirmaþie din Luca, se pãstreazã tãcere în legãturã cu evenimentele din aceastã zi.

    X. Duminicã – 18 Nisan (Aceasta este prima zi a sãptãmânii. Ea a inceput sâmbãtã la ora 18:00 dupã-amiaza.)
    A. Învierea s-a petrecut sâmbãtã seara la puþin timp dupã apusul soarelui, adicã începutul primei zile din sãptãmânã conform timpului evreiesc, Domnul Hristos a stat în mormânt timp de trei zile ºi trei nopþi, de miercuri, de la ora 18:00 dupã-amiaza, pânã sâmbãtã la ora 18:00, dupã-amiaza.
    B. Femeile au venit la mormânt devreme, Maria Magdalena ajungând acolo pe când era încã întuneric (Matei 28:1; Marcu 16:2; Luca 24:1; Ioan 20:1).
    C. Domnul Hristos Se aratã în ziua învierii:
    a. Mariei Magdalena (Ioan 20:11-18);
    b. Celorlalte femei (Matei 28:9-10);
    c. Ucenicilor în drum spre Emaus (Luca 24:13-32; Marcu 16:12-13);
    d. Lui Petru (Luca 24:33-35; 1 Cor. 15:5);
    e. Celor zece ucenici din camera de sus (Marcu 16:14; Luca 24:36-43; Ioan 20:19-25).

    Aþi putea spune cã, într-adevãr nu este important, cã singurul lucru important este faptul cã El a fost crucificat ºi cã a înviat. Cu toate acestea, dacã credeþi în inspiraþia Cuvântului Domnului, ESTE foarte important. Domnul nostru a spus trei zile ºi trei nopþi. Nu se poate evita aceastã afirmaþie clarã. Punctul de vedere al crucificãrii în ziua de miercuri clarificã o întrebare pe care ºi-au pus-o mulþi dintre cei ce studiazã Biblia în mod sincer, privitoare la problemele legate de punctul de vedere tradiþional al zilei de vineri.

    „Dar vine ceasul, ºi acum a ºi venit, cînd închinãtorii adevãraþi se vor închina Tatãlui în duh ºi în adevãr; fiindcã astfel de închinãtori doreºte ºi Tatãl.” (Ioan 4:23).

  9. Legatura este aceasta:
    1)faptul ca Isus Hristos a inviat este o realitate incontestabila!
    2)a fi crestin inseamna a fi nascut din nou deci am trecut de la moarte la Viata!(un soi de prima inviere a noastra,daca vrei)
    -daca cu adevarat suntem nascuti din nou, suntem liberi fata de tot ,religie, traditie , moarte , fata de noi insine,fata de sabat etc ( in sustinerea acestei idei este tit 3:15 care spune ca “totul este curat pentru cei curati …”

  10. Cat despre “predicuta”ta: este adevarat ce spui dar nu prea inteleg ce vrei , anul nu este cel care trebuie nu numai ziua;binele este numit rau si invers , etc.
    Avem probleme mai mari noi ca si crestini nascuti din nou!
    Nu ne dam seama de responsabilitatea pe care-o avem in lume . Pliticienii fac ceea ce fac ,primesc comisioane grase pentru a da tara pe gratis si altele dar ei nu sunt singurii vinovati , Dumnezeu ingaduie aceste lucruri pentru ca noi nu ne facem treaba si.poate, le suntem model de nepotism si alte de-astea in adunari(ma feresc sa spun Biserica)
    Degeaba suferim de boala studiului biblic arid si mor langa noi orfani , bolnavi, frati nebagati in seama,evitati si marginalizati, apasati mai tare in jos de cei ce ar trebui sa-i ajute sa se ridice(vezi galateni 6:1-2).
    Functionam ca si o orchestra simfonica alcatuita din afoni!(credema ca o spun cu durere),cat despre dirijori am mai spus ca nepotismul infloreste la fel si doctoranzii inculti.

  11. Iata si solutia :…daca poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga si va cauta fata Mea, si se va abate de la caile lui rele – il voi asculta din ceruri, ii voi ierta pacatul si-i voi tamadui tara. (2 cronici 7:14)
    si Isaia 58:12
    Ai tai vor zidi iarasi pe daramaturile de mai inainte, vei ridica din nou temeliile strabune, vei fi numit “Dregator de sparturi”, “Cel ce drege drumurile si face tara cu putinta de locuit”.

Lasati un comentariu:

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: