Un Psalm pentru bloggeri
1 (Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfînt? 2 -Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, și spune adevărul din inimă. 3 Acela nu clevetește cu limba lui, nu face rău semenului său, și nu aruncă ocara asupra aproapelui său. 4 El privește cu dispreț pe cel vrednic de disprețuit, dar cinstește pe ceice se tem de Domnul. El nu-și ia vorba înapoi, dacă face un jurămînt în paguba lui. 5 El nu-și dă banii cu dobîndă, și nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă așa, nu se clatină nici odată.
Da, Psalmul 15 ar trebui să fie Psalmul bloggerilor. Probabil că și David i-ar fi făcut o dedicație, dacă ar fi anticipat pasiunea evanghelicilor pentru blogging. E un adevărat punct de plecare pentru stabilirea unei etici a bloggingului evanghelic.
Bloggerii nu au scuze pentru o viață cu standarde duble, una evlavioasă de ochii lumii și una relaxată, pe blog. Dincolo de aplicațiile generale pentru fiecare cititor ale acestui Psalm, un blogger ar trebui să ia aminte că în cortul Lui va locui cel care:
a) spune adevărul din inimă
b) nu clevetește cu limba (tastatura
) lui…
c) nu face rău semenului său
d) nu aruncă ocara asupra aproapelui său
e) cinstește pe cei ce se tem de Domnul
Tare mă tem că mulți bloggeri evanghelici sunt mai interesați, momentan cel puțin, să locuiască în topul WordPress, cortul Lui fiind o perspectivă prea îndepărtată…
on 
PageRank
Alexa Rank
Backlinks Google
Backlinks Yahoo
“Bloggerii nu au scuze pentru o viață cu standarde duble, una evlavioasă de ochii lumii și una relaxată, pe blog.”
Mare dreptate ai … Iluzia careia ii cadem adesea prada in bloggereala noastra, ca lumea asta virtuala nu are de-a face cu pacate cat se poate de reale, ne macina tastaturile. E bine sa ne mai aducem aminte din cand in cand ca si aici, ca si la locul de munca, ca si la biserica, suntem chemati sa fim oameni …
Well, cred ca prea am luat in serios ca asta e o lume ‘virtuala’… Din pacate este cat se poate de reala si ne afecteaza trairea de zi cu zi mai mult decat am dori sa recunoastem.
Pingback: CĂąnd moare un blogger | Dem Covaci