Evenimentul zilei publică un vast interviu cu trupa Proconsul, interviu care se axează destul de mult asupra credinței membrilor trupei rock, asupra noului lor hit dedicat lui Dumnezeu și intitulat sugestiv “Sunt al Tău” cât și asupra concertului care are loc în seara aceasta la Sala Palatului din București, comemorând cei 10 ani de activitate. În mod interesant se punctează în interviu cum au plecat în urmă cu 10 ani cu cântecul “De la ruși” și, sugestiv, acum au ajuns la “Sunt al Tău”. Faină derapare!
În ciuda faptului că sunt puternic contestați în zonele neaerisite ale spectrului evanghelic, băieții de la Proconsul își văd de treabă, nu se rușinează de credința lor și se declară deja pe Sens Unic. Să dea Domnul să rămână neclintiți pe cale și să cânte muzică de bună calitate prin care să închidă gura celor neștiutori și proști, după cum zice Sfânta Scriptură.
Puteți citi interviul mai sus menționat aici.


Am fost la concert si mi-au produs o impresie extrem de placuta! Iar ideea de a-L aminti si pe Dumnezeu printre versurile lor este cu atat mai de apreciat,tinand cont de faptul ca astazi sexul si zgomotul vand cel mai bine.Respect Proconsul!
Asta imi place si mie la ei, faptul ca au ramas intre ai lor, dar emit lumina… Trebuie incurajati! Multumesc Octavian pentru feed-back-ul de la concert. Desi nu canta chiar genul meu de muzica, mi-as fi dorit sa fiu acolo, doar din solidaritate.
Ideea de a-L aminti pe Dumnezeu, nu este aceeasi ideea cu a canta pentru slava lui Dumnezeu. Observati ca in interviu ei nu spun ca semnificatia “sens unic” are o radacina crestina, inspirata din Dumnezeu, ci la inceput semnificatia pe care o dau ei este tipic firii pamantesti. Numai dupa ce insista reporterul asupra unei singure melodii religioase, ei vin cu anumite explicatii. Imi pare rau ca va dezamagesc dar formatii ca si acestea care, imbraca aparent o haina spirituala, fac mai mult rau decat bine. O parere personala.Multumesc
Este foarte usor sa despici firul in patru si sa judeci modul in care depun marturie altii despre credinta lor, pe baza unui interviu. Mai greu este sa depui marturie la nivelul lor si sa o faci mai bine ca ei.
Nu stiu ce pacat ar fi daca semnificatia “sens unic” nu este una spirituala. Oare trebuie sa spiritualizam voit totul? Daca cineva pune numele Gabriel unui copil fiindca ii place acest nume si nu fiindca e purtat de arhanghelul biblic, sa fie oare subiect de judecata?
Imi pare rau, dar nu cred ca ai calitatea si cantitatea sa emiti judecati de genul: “imbraca aparent o haina spirtuala”. Poate ca este asa. Dar daca nu este? Iti asumi consecintele vorbirii tale de rau? Sau tie ti se iarta totul fiindca esti mai special decat ei?