blogul unui duh întarâtat

În ceas de celebrare, când lumea încremenită priveşte, chiar neînţelegând ce se întâmplă, la întruparea Fiului lui Dumnezeu, îmi iau un plăcut răgaz pentru a vă ura celor ce poposiţi pe această pagină, un Crăciun autentic care să aducă plus valoare trăirii voastre în umbra Celui care a murit pentru ca noi să trăim.

Mai jos este unul dintre colindele mele preferate, într-o interpretare care este greu de crezut că va mai fi egalată vreodată pe pământ. Să cântăm cu toţii dar: Venite Adoremus! uitând pentru o clipă de Băsescu, Geoană, Boc, Obama şi alte dezamăgituri ale acestor vremuri.

http://www.youtube.com/watch?v=tFTT34ZJ5LQ

BIG Impact (Biserici cu Impact Global), organizează un concurs pentru crearea unui logo reprezentativ al organizaţiei, concurs care-şi va disputa câştigătorul pe data de 1 iulie a.c. Persoana care va realiza cel mai reprezentativ concept de logo va fi premiată cu un nume de domeniu gtld (.com .org .net sau .info) pe un an de zile, împreună cu un cont de găzduire de 1GB valabil pe aceeaşi perioadă de timp. În funcţie de calitatea execuţiei este posibil ca premiul să fie suplimentat.

Cei doritori să participe la această competiţie originală pentru mediul evanghelic românesc sunt rugaţi să ia legătura cu organizatorii, folosind pagina de contact a sitului www.big-impact.ro

A fi tată nu este uşor. Cine a trecut pe drumul acesta ştie la ce mă refer. Dar a nu fi tată cred că e mult mai greu. Cunosc persoane care sunt extrem de afectate fiindcă nu au copii.

Desigur eşti supus multor provocări ca părinte. Ai de luat decizii care de multe ori sunt dureroase. Trebuie să fii prezent oricând este nevoie, indiferent de starea pe care o ai. Simţi că te apasă responsabilitatea să-ţi creşti şi să-ţi educi copiii bine. Dar şi recompensele sunt pe măsură. Viaţa ta este umplută de ceva ce nu ai experimentat înainte.

Nu ne iubim copiii pentru performanţele lor. Este bine dacă înţelegem acest lucru. Îi iubim pentru că sunt ai noştri, carne din carnea noastră, sânge din sângele nostru. Dar suntem mândri atunci când au performanţe. Ştiam că Bogdan, fiul meu are ‘doxă’. Dar într-un sistem ‘ticăloşit’, vorba preşedintelui în exerciţiu, nu mă aşteptam ca să-i fie recunoscută. Astăzi însă s-a întors acasă cu lauri: a luat premiul întâi la un concurs de realizări informatice, la care au participat elevi din toate liceele judeţului. Împreună cu un coleg de clasă (a X-a) au creeat ‘from scratch’ cum zic englezii, un aşa numit ‘Content Management System’, scris în cod php. Meritele sunt cu atât mai mari, având în vedere că au depăşit elevii din clase superioare, cât şi prin faptul că au învăţat limbajul php pe cont propriu, nefiind în programa şcolară. Lucrurile nu se opresc aici: lucrarea lor va merge înainte, la faza naţională!

Numai tată să fii, că merită!

În seara asta am avut la cină doi prieteni dragi… şi pentru prietenii cei mai buni, obişnuiesc să fac personal pe bucătarul. Ei…, ori au fost flămânzi săracii, ori le-a plăcut ce le-am gătit, fiindcă au mâncat fără fasoane, deşi eu gătesc cam picant.

După cină, au plecat musafirii şi am zis să mai răsfoiesc şi eu presa de mâine, pe net. Când dau de o ştire legată de mâncare, pe Evenimentul Zilei. Mai să vărs bunătatea de alimente abia îngurgitate. Dar să vedeţi despre ce e vorba:

“FAO vrea să-i convingă pe occidentali să consume „vitamine cu picioruşe.

Consumul de insecte precum viespile şi lăcustele este benefic pentru sănătatea oamenilor şi ar trebui încurajat pe viitor în Occident, susţin oamenii de ştiinţă, citaţi de cotidianul britanic „The Daily Telegraph”.

Potrivit unor studii efectuate de cercetătorii de la Universitatea Naţională Autonomă din Mexic, aproximativ 1.700 de specii de insecte ajung pe mesele oamenilor din 113 ţări. Aceştia le preferă de cele mai multe ori cărnii de porc sau celei de vită, datorită nivelului ridicat de proteine şi nivelului scăzut de colesterol.

În Mexic, lăcustele sunt comercializate la kilogram şi prăjite înainte de a fi mâncate, iar o farfurie de larve de fluture gigant costă aproape 16 euro în unele restaurante. Columbienii mănâncă termite şi furnici, pe care le zdrobesc şi le întind pe pâine, în timp ce filipinezii sunt mari amatori de cosaşi, greieri şi lăcuste. Moliile, libelulele şi gândacii sunt la mare căutare în Papua Noua Guinee, unde aceste insecte se consumă fierte sau fripte.

Şi împăratul Japoniei era un entomofag declarat, viespile cu orez fiind preferatele fostului împărat suveran, Hirohito, reaminteşte cotidianul „The Daily Telegraph”.

„Insectele sunt cele mai valoroase, mai puţin utilizate şi mai delicioase din lume. Poate noi, occidentalii, suntem cei excentrici”, spune naturalistul american David George Gordon, din Seattle.

La începutul acestui an, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) a organizat o conferinţă pe tema beneficiilor consumului de insecte – cunoscut sub numele de entomofagie.

„Nu îi vom convinge pe europeni şi pe americani să mănânce în număr mare insecte”, însă demersul FAO ar putea trezi interesul celor deschişi la experimente culinare, afirmă un reprezentant al Organizaţ iei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Patrick Durst.

Felurile de mâncare trebuie pregă tite cu mare atenţie, astfel încât clienţii unui restaurant să nu fie nevoiţi să privească insecta în ochi atunci când o mănâncă, precizează Patrick Durst, iar maeştrii artei culinare din Marea Britanie îi dau dreptate.”

Hmm… dacă Ioan Botezătorul se hrănea cu lăcuste… or şti ăştia de la FAO ce ştiu! Deja am mâncat creveţi… pe care când îi vezi ‘natur’ sunt de-a dreptul scârboşi… cine ştie ce cărăbuşi voi pregăti prietenilor peste vreo câţiva ani! Asta dacă or să mai vină prietenii la cină, cu un asemenea meniu!

În rubrica HotView cu Vlad Mixich situl de informaţii HotNews mă surprinde încă odată, publicând un interviu de bun simţ cu unul dintre puţinii oameni din sfera politicii care şi-a impus un brand personal antagonic cu trendul general din sferele politicii româneşti, anume Bogdan Tătaru Cazaban, consilier prezidenţial pe probleme de cultură şi culte. Nu pot decât să salut contribuţiile publicistice ale jurnalistului Vlad Mixich, care la rândul lor ies în evidenţă în prea mocirlita mass medie autohtonă. Puteţi citi acest excelent interviu aici.

La Bucuresşti s-a desfăşurat “Marşul pentru o familie normală”. Conform unei ştiri transmise de Asociaţia Pro-Vita, circa 500-600 de persoane au participat ieri la “Marşul pentru o familie normala”, organizat de cinci organizatii civice apropiate valorilor traditionale. Marşul s-a dorit un semnal de alarmă cu privire la pericolul reprezentat de propaganda homosexuală, în săptamâna în care se desfăşoară manifestările “Gayfest 2008″. Participanţii au purtat steaguri tricolore, icoane ortodoxe, cruci şi pancarte cu inscripţii precum: “Pentru o familie normală, spune NU sodomei!”, “Copiii noştri, de mâna cui?”, “Veniţi-vă în fire!” sau “România nu e Sodoma”.

Un banner cu sloganul “Am o mamă şi un tată, nu două mame şi doi taţi” nu a fost acceptat de şeful dispozitivului care a asigurat ordinea, format din jandarmi, poliţişti rutieri şi angajaţi ai Serviciului Special pentru Intervenţie Rapidă.

“Mesajul nostru este unul de susţinere pentru valorile tradiţionale româneşti şi în special pentru familie, fără de care acest popor nu ar fi existat vreme de atâtea veacuri. Nu protestăm împotriva homosexualilor, ci a homosexualităţii”, a declarat Ioan Solea, unul dintre organizatori.

“În ultima vreme, catolicii, săracii de ei, continuându-şi rătăcirea de peste 1000 de ani, vor să “evanghelizeze” nu numai cele mai îndepărtate plaiuri ale lumii acesteia reale, ci şi altele,cu mult mai îndepărtate, din irealitate. Adică au terminat treaba cu oamenii tereştri, acum îşi dau cu presupusul despre extratereştri, vrând chiar saă dialogheze cu ei. Eu cred, însă, că mai întâi extratereştrii înşişi au început să dialogheze cu catolicii şi să-i înveţe, să le inspire adică, mai la arătare, mai în ascuns, drumul către lumea lor… Căci cu fiecare erezie, cu fiecare minciună, cu fiecare invenţie dogmatică şi practică, catolicii s-au adâncit în explorarea lumii ireale şi întunecate a extratereştrilor. Şi uite-aşa, catolicii s-au rătăcit progresiv de la Calea Adevarului şi a Vieţii, au ieşit din Biserica lui Hristos, au lepădat Duhul Adevărului, Duhul Lui Hristos, pentru a se umple de duhul minciunii, duhul diavolului şi al extratereştrilor lui…”

Acesta este un citat dintr-un comunicat de presă dat de ” Egumenul Sfintei Mănăstirii Antim din Bucureşti”, comunicat pe care îl puteţi citi în întregime aici.

Conform unei ştiri relatate de Associated Press, Curtea Supremă a statului american California – cel mai mare dintre statele USA – a decis liberalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex. Ştirea a fost primită cu entuziasm de comunitatea gay din acest stat şi cu dezolare de coaliţia grupurilor religioase şi conservatoare care luptă împotriva acestei măsuri. Într-o încercare disperată de a bloca acestă măsură, această coaliţie îşi propune să încerce modficarea constituţiei Californiei, pentru a introduce un amendament care să interzică căsătoriile între homosexuali.

Tags: California, gay, casatorie, homosexuali

Vaticanul a surprins opinia publică prin declaraţiile făcute de astronomul său cu privire la extratereştri. După cum relatează HotNews, Jose Gabriel Funes, astronom-şef al Vaticanului a declarat într-un interviu pentru revista Osservatore Romano: “E posibil să credem în Dumnezeu şi în extratereştri. Se poate admite existenţa altor lumi şi altor forme de viaţă, chiar mai evoluate, fără a pune în discuţie credinta in Creaţie!”

În vârstă de 45 de ani, licenţiat în astronomie şi teologie, argentinianul Jose Gabriel Funes a mai spus că religia creştină şi credinţa în Dumnezeu nu sunt incompatibile cu teoria Big Bang-ului. Declaraţii similare ca substanţă, dar enunţate cu mult mai multă precauţie, au fost facute de curând şi de alti prelaţi ai Vaticanului, precum Raimondo Spiazzi şi Gino Concetti.

Asociaţia “Alianţa Familiilor din România” şi Asociaţia Provita Bucureşti au remis săptămâna trecută Senatului României o scrisoare deschisă, cerând membrilor acestei camere a Parlamentului să respingă modificarea Legii 95/2006 pentru introducerea noţiunii de “acord prezumat” la donarea organelor.

Semnatarii consideră că, prin legiferarea acestui “acord”, departe de a se rezolva criza legată de cererea tot mai mare de organe pentru transplant, s-ar încălca grav convingerile religioase şi etico-morale ale persoanei şi s-ar favoriza abuzurile, mergând pană la crimă sau la asasinarea de catre stat a persoanelor cu deficienţe în scopul recoltării organelor.

La rândul său, Asociaţia Provita Media consideră că “acordul prezumat” vine în contradicţie cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Prima Declaraţie de la Helsinki şi Codul de la Nuremberg.

În scrisoarea adresată Senatului se precizează, printre altele:

“Pâna nu demult, legea ce reglementa transplantul de organe în România avea prevederea consimţamântului explicit, ceea ce presupunea o procedură greoaie pentru obţinerea lui. Demersul legislativ recent a luat o întorsatură neaşteptată. Cu intenţia de a facilita procedurile premergătoare transplantului, Senatul a aprobat o propunere legislativă menită să modifice legea 95/2006, introducând expresia acordului prezumat. Daca o persoană se află în moarte cerebrală şi nu şi-a exprimat refuzul privind donarea de organe, se consideră că exista un accept tacit, un acord prezumat şi se trece la prelevarea organelor sale pentru transplantare.

Aspectul acordului prezumat ridică un subiect etic foarte serios şi anume conflictul de interes al cadrelor medicale. Tradiţional, medicul a fost agentul responsabil pentru salvarea vieţii persoanelor muribunde. Adoptarea standardului acordului prezumat va transforma cadrele medicale în agenţi care vor facilita moartea. Pacienţii pe moarte vor fi percepuţi doar ca potenţiali donatori de organe şi nu şi ca indivizi ale căror vieţi trebuie salvate.

O asemenea problemă intră în conflict cu drepturile pacienţilor. Dreptul fundamental al pacientului este de a fi îngrijit şi salvat de la moarte. Dreptul fundamental la autonomia individuală este şi el violat atunci când Statul impune asupra individului acordul prezumat. Demnitatea persoanei este protejată de lege, nu numai în timpul vieţii, ci şi după moarte. Pângărirea mormintelor şi a cadavrelor, de exemplu, sunt pedepsite de lege tocmai pentru că persoana decedată se bucură înca de dreptul la demnitate. La fel, calomnierea unei persoane decedate poate avea ca rezultat acţiuni punitive.

Din punct de vedere legal, adoptarea acordului prezumat creeaza mai multe probleme legale decât ar rezolva. În primul rând, definiţia momentului morţii este controversată înca. Iniţiativa legislativă curentă se bazează pe moartea cerebrală, care este diferită de moartea clinică. Certificatele de deces în România se emit pe baza morţii clinice, nu cerebrale. Teoria morţii cerebrale, de fapt, trivializează viaţa. După legislaţia propusă o persoană aflata în moarte cerebrala, dar nu în moarte clinica, este în fapt omorâtă doar cu scopul de a i se preleva organele, cu toate că inima persoanei înca mai bate, iar persoana mai respiră. Este o inconsistenţă care deranjează conştiinţa şi care nu se cuvine a fi legiferată. Este nepotrivit ca societatea să legifereze uciderea unei persoane pentru salvarea altor vieţi umane. Suntem îngrijoraţi că legiferarea acordului prezumat va duce la legalizarea eutanasiei în Romania pe baza aceluiaşi argument – persoana suferindă nu doreşte să mai trăiască, iar organele ei pot fi folosite pentru prelungirea vieţii unei persoane care doreşte sa continue sa traiasca. Nu-i revine Statului să substituie deciziile lui deciziilor cetăţenilor săi, care au dreptul constituţional să dispuna de ei înşişi.”

O nouă apariţie editorială, cu adevărat inedită: cartea “Hoţia la români”, scrisă de jurnalistul Marius Ghilezan şi apărută la Editura Corint. Conform autorului ei: “Românii fură de când se ştiu. Mama îşi alintă micuţul încă de la naştere cu apelativul: „ce ‘oţ e copilul meu”. Nimeni nu desfide găinăria. Fiecare se „descurcă” la locul de muncă. Şi nimeni nu vociferează. Cartea Hoţia la români încearcă să explice, nu să convingă: de ce baciul vrâncean s-a înţeles cu baciul ungurean să-l omoare pe cel moldovean? De ce se închină tinerii la monumentul lui Pintea Viteazul? De unde vine expresia „a-ţi fura căciula”? Ce e un tun, în limbaj antreprenorial? De ce haiducul e un personaj pozitiv? Ce făceau marii boieri ca să ajungă pe tron? Cum să furi un milion şi să dai lecţii de cinste pe televizor?”