“Va îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.”

Pavel, I Timotei 2:1-4

Multe dintre cerinţele pe care le are Dumnezeu faţă de noi sunt extrem de dificile. Unele chiar par a fi scrise cu un fel de ironie fină la adresa noastră. De exemplu, atunci când fratele tău are ceva împotriva ta şi tu îţi aduci darul la altar, tu care eşti bine mersi, trebuie să-ţi laşi darul jos şi să te întorci din drum pentru a-i face o vizită acestuia, cu scopul de a lămuri problema. Acum, în mod firesc, atunci când cineva are o problemă cu tine, în mod natural eşti tentat ori să-l eviţi, or să-l înveţi minte, dacă se poate cotonogindu-l. Tatăl nostru cel ironic ne cere să depăşim instinctele astea neanderthaliene şi, ca nişte copiii a luminii să ne ducem şi să rezolvăm problema. E frumos… dar nu e simplu. De aceea din păcate atât de puţini creştini practică acest modus vivendi.

La fel, o altă cerinţă ironică, mai ales când te gândeşti de la cine vine şi în ce vremuri a fost emisă, este cea legată de rugăciunea pentru stăpâniri. Nu ştiu cum o fi la alţii, dar eu de când mă ştiu, când aud de guverne şi stăpâniri, să mă ierte Dumnezeu dar primul gând nu este la îndemnul lui Pavel adresat lui Timotei ci la strigătul disperat al lui Eminescu: “unde eşti tu, Ţepeş Doamne?…” Şi, pe bună dreptate, când te gândeşti pe mâinile cui a tot căzut ţara asta!

Prin anii copilăriei mele încă era de pomină ministrul agriculturii din primul guvern Petru Groza, instaurat de tancurile eliberatoare ale Armatei Roşii la 6 martie 1945, anume celebrul Romulus Zăroni. Acesta era un ţăran de prin judeţul Hunedoara, care îi fusese cândva vizitiu lui Petru Groza. Asta îl califica, se pare, pentru funcţia de ministru al agriculturii. Se spunea despre el că, prinzându-şi arătătorul în uşă, a zbierat ca din gură de şarpe că i s-a stricat “stiloul” şi nu mai semnează acte o săptămână… Acest Zăroni era personajul favorit al lui Păstorel Teodoreanu, una dintre zicerile acestuia care făceau deliciul vremii spunea aşa:

Caligula imperator a facut din cal senator

Petru Groza, mai sinistru, a făcut din bou ministru…

La fel, tovarăşul Ion Ilici Iliescu, în primul guvern postdecembrist a avut grijă să-l propulseze ca ministru al tineretului pe un şofer de taxi care i-a fost bodyguard în zilele revoluţiei. Măcar ăsta n-a apucat să fie ministru decât jumătate de an, până la alegeri. Zăroni care-l slujise mai multă vreme pe Groza se pare că a prins două mandate, cel de-al doilea fiind de ministru al Cooperaţiei.

Tot aşa, nu de mult, am avut un ministru al agriculturii care era electronist de meserie, un ministru de finanţe care avea performanţa că falimentase toate întreprinderile pe care le condusese, un ministru al transporturilor care se remarcase ca lider de sindicat, şamd.

În guvernul Boc suntem binecuvântaţi cu un ministru al comunicaţiilor care este specialist în materie de saltele Relaxa. Ei, domnul Sandu Gabriel, un tip ce poate fi de treabă de altfel, dar care poartă o cămaşă care nu pare a fi croită pentru el şi care în mod cert nu-l prinde, ne surprinde cu o iniţiativă surprinzătoare despre care puteţi citi mai multe aici şi aici. Despre ce este vorba? Se pare că dl.ministru vrea să aştearnă o saltea bună BOR sau, poate vrea să-şi pregătească o saltea bună pentru aterizarea de după alegerile viitoare.

În cadrul proiectului pentru portalul e-Romania, portal prin care se doreşte ca orice nepot al lui Zăroni să beneficieze de binecuvântările e-guvernării, proiect plătit cu 10 milioane de euro din banii publici, domnia sa vrea să includă un sub-portal pentru ortodoxie, ca religie naţională, numit Ortodoxism Online. Ce dacă Legea Cultelor stipulează că în România nu există religie de stat? Când faci saltele nu ai nevoie să cunoşti Legea. Te preocupă doar confortul cuiva. Aşa şi cu ministrul Sandu.

Îmi este greu, dar în seara asta, promit că nu merg la culcare fără să spun o rugăciune pentru dregători, în mod specific pentru Gabriel Sandu. Deocamdată, până voi face acest lucru, nu mai zic decât atât: “Dă, Doamne, românului mintea de pe urmă!”